-
- De ce nu am face şi noi, la Galaţi, Tirighina Fest?
Unul dintre partenerii în acest proiect, DJPCPN Sălaj, prin inimoasa directoare, Doina Cociş, a invitat colegii de la celelalte direcţii pentru cultură din ţară pentru a participa la Simpozionul ştiinţific - Porolissum, cercetări arheologice, valorificare ştiinţifică şi turistică; vernisajul expoziţiei de postere „Aurul şi argintul Daciei”, parada militară a trupelor de reconstituire istorică, vizitarea taberelor militare, ateliere tematice, prezentarea costumului militar şi a costumului civil antic; simularea unui conflict militar antic dintre barbari şi romani; vizitarea obiectivelor arheologice din perimetrul extins al Complexului Arheologic Porolissum. Consilierul Marius Mitrof, de la DJPCPN Galaţi, s-a întors de la festival nu doar cu impresii puternice, ci şi cu planuri: „Deoarece zona de sud a Moldovei şi Galaţiul deţin mărturii ale aşezărilor romane, pentru că avem pe teritoriul municipiului şi al judeţului situri arheologice de sorginte dacică şi romană, aflate în suferinţă, situri arheologice a căror stare ne doare, am răspuns invitaţiei de a participa la festival”.
Cercetare nedistructivă, ca în Occident
„Specialişti de la Institutul de Arheologie din Cluj Napoca şi de la Muzeul de Istorie din Zalău au prezentat tehnologiile performante folosite în cercetarea recentă a terenurilor cu potenţial arheologic, e drept apelând la colegii din Germania şi Ungaria, tehnologii care reduc costurile unei cercetări arheologice. Cu ajutorul aparatelor de detectare geomagnetică, ori a radarului se pot localiza cu uşurinţă construcţiile umane din pământ şi se poate interveni exact acolo unde aparatul indică existenţa unei posibile lucrări umane. Au fost prezentate modalităţi de valorificare turistică a complexului arheologic de la Porolissum, prin crearea unui spaţiu de entertainment în apropierea complexului. De asemenea s-au mai prezentat şi bune practici ale unui proiect de conservare şi restaurare a Castelului Banffy din Bonţida, judeţul Cluj, monument istoric renovat cu ajutorul unor tineri voluntari din mai multe ţări”, povesteşte Marius Mitrof.
Spectacol grandios în amfiteatrul restaurat
Pasiunea arheologilor, a iubitorilor de cultură şi istorie a locurilor, pentru conservare, restaurare şi valorificare a patrimoniului a culminat cu spectacolul de a doua zi: „Un spectacol care a însemnat nu numai o întoarcere în timp, ci şi un prilej de a arăta invitaţilor cum poţi scoate bani frumoşi din ceea ce ne-au lăsat moştenire înaintaşii noştri de acum 1.800-1.900 de ani”, spune Marius Mitrof, explicând: „Un spectacol grandios, desfăşurat în amfiteatrul restaurat al aşezării romane de la Porolissum, ne-a dezvăluit armate romane, gladiatori, armate ale dacilor, armate germanice şi armate ale nomazilor din stepele Asiei. Înmormântarea împăratului Traian, ritul funerar al incinerării, urmată de înscăunarea împăratului Hadrian, au fost scene care ne-au transpus într-o lume a legendelor şi a eroilor. Bocitoarele, umplerea urnei cu cenuşa lui Traian şi predarea acesteia familiei imperiale, ne-au transpus în lumea de început a miturilor şi tradiţiilor poporului nostru. Dacii, în straiele lor atât de cunoscute, înarmaţi cu sica (pumnale) şi scuturi ne-au amintit de locuitorii străvechi ai acestor plaiuri, iar germanicii şi barbarii din stepele Asiei ne-au demonstrat îndârjirea popoarelor migratoare de a cuceri noi ţinuturi şi de a-şi impune voinţa lor”.
Mâncăruri dacice şi suveniruri
Să nu uităm că toate acestea se întâmplau la 35 de grade Celsius: „Retrăgându-ne din tribuna oficială a amfiteatrului roman, unde acum 1.800 de ani aveau loc doar mai marii castrului şi ai aşezării romane, am ieşit prin Porta Praetoria, una din porţile castrului, singura reconstruită prin anii 1985, doar pentru a face o idee turiştilor cum arătau acestea. Celelalte porţi au fost conservate doar la nivelul la care au fost descoperite. La umbra unei livezi de pruni, dar şi a unor corturi, fuseseră amenajate ad-hoc locuri de comercializare a suvenirurilor confecţionate de Muzeul de Istorie din Zalău: tricouri personalizate cu Poarta Praetoria, ori Porolissum, ori steagul dacic, amulete, brăţări dacice, ecusoane, opaiţe etc. Se amenajase şi un atelier unde copiii şi adulţii puteau confecţiona sub îndrumarea specialiştilor de la muzeu oale din lut. Însă toate acestea culminau cu un stand unde un arheolog pasionat de bucătăria dacică şi romană, cercetător al unor vechi documente, a reuşit să gătească diferite mâncăruri de provenienţă dacică şi romană. Acestea erau făcute în recipiente aşezate pe pirostrii şi servite în străchini de lut, cu linguri de lemn. Cine avea curiozitatea putea bea un vin fermentat după reţete antice, în căni de lut. Şi noi, aici la Dunărea de Jos, în sudul Moldovei, am fost parte din acelaşi Imperiu roman. Avem şi noi un Castru şi un val de apărare, iar Traian şi Hadrian nu au fost străini de meleagurile de la vărsarea Siretului în Dunăre. De ce nu am depune puţin efort, până readucem la lumină Castrul roman, să organizăm asemenea spectacole chiar pe promontoriul de la Tirighina, spre bucuria şi deliciul gălăţenilor care aşteaptă de atâţia ani ca acest sit să-şi recapete adevărata valoare?”, se întreabă Marius Mitrof. În ceea ce ne priveşte, visăm la ziua în care să purtăm tricouri cu inscripţia: „Am fost pe Valul lui Traian”… şi să ne invităm oaspeţii la Tirighina, dar nu printre grămezi de moloz şi buruieni.
- De ce nu am face şi noi, la Galaţi, Tirighina Fest?
