Creatorul gălăţean de măşti populare Paul Buţa a fost răsplătit cu Diploma de excelenţă din partea Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti, cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la fondarea instituţiei. Am întrebat-o pe doamna dr. Doina Isfanoni (FOTO 2, în stânga), cercetător etnolog, critic de artă, nume de referinţă în domeniul cercetării şi conservării tradiţiilor populare româneşti, cum este gălăţeanul nostru:
„Paul Buţa - omul are calităţi ce întregesc cealaltă latură a sa, de pasionat, entuziast, al cărui crez existenţial rămâne arta. Nu doar arta actoriei, în care s-a şcolit, cu care are deja rezultate meritorii şi în care este unanim apreciat, ci şi un alt tip de creaţie, materială – realizarea de măşti populare”.
„Practic, acum mulţi ani, când l-am cunoscut, la Muzeul Satului, a fost o prezenţă insolită, reuşind să realizeze lucruri minunate. Este un om cu şcoală, cu un standard intelectual diferit de cel al ţăranului tradiţional, dar totodată este un om care cunoaşte foarte bine tradiţiile”.
Masca un critic ironic
„Atunci când joacă măştile, Paul Buţa reuşeşte să le transmită o forţă, extrem de sinceră, captivantă, spectaculoasă. Totodată, dă dovadă de mult umor în gândirea şi realizarea acestora: este vorba despre masca ironizatoare – cu acel tip de ironie frumoasă, care corectează, educă şi uneori sancţionează”.
„Din jocurile cu măşti, Paul Buţa a prins partea de spiritualitate, ce face din tradiţia românească un element de uimire: deşi le practicăm în veacul al 21-lea, iată, oamenii încă ştiu să execute costumaţiile ceremoniale pe structurile vechi, arhaice”.
„Spre deosebire de alte culturi, noi nu cumpărăm masca de-a gata, de la magazine: serializarea, se ştie, este marele duşman al creaţiei. Noi reuşim să facem moşul, baba, căluţul, ursul, înţeleptul, avarul, reuşim să ilustrăm răutatea feminină în măştile populare”.
„Cât mai avem oameni ca Paul Buţa, care să exprime prin acest tip de artă racile ale caracterului uman, înseamnă că acestea încă îşi pot îndeplini funcţia cea mai arhaică a obiceiurilor şi a ritualurilor cu măşti, aceea de anulare a ordinii existente pentru a instaura una mai bună”, declară cercetătorul etnolog.
Vedetă în Piaţa San Marco
Doamna Isfanoni avut prilejul de a-l vedea pe Paul Buţă jucând măştile tradiţionale româneşti create de el, la Veneţia, în Piaţa San Marco (FOTO 1): „Este unul dintre excepţionalii purtători de mască. În Piaţa San Marco a fost pur şi simplu vedetă; juca atât de frumos, încât toţi îl remarcau. Este un păstrător de autenticitate şi arhaicitate, un om care nu numai că face aceste măşti populare, dar ştie de ce şi pentru ce trebuie să nu le uite.
Nu ştim, după Badea Cârţan, câţi români au mai ajuns, în opinci, la Columna lui Traian, dar gălăţeanul nostru a avut ambiţia să cutreiere Europa în costum popular şi să le povestească tuturor, prin măştile sale, despre tradiţiile noastre. Astfel că diploma de excelenţă de la Muzeul Satului este pe deplin meritată.
