Lucrarea de artă decorativă asupra căreia ne oprim astăzi este „Spic”, realizată în 1970 de sculptorul Gheorghe Coman şi amplasată pe strada Domnească, la numărul 116, în faţa blocului Plombă (între strada Melchisedec Ştefănescu şi Vasile Alecsandri). Sculptura are 1,70 metri înălţime şi înfăţişează un personaj feminin purtând în braţe spice de grâu.
Cine a fost Gheorghe Coman
Gheorghe Coman (n. 1925 - d. 2005) a absolvit în 1950 Institutul de Artă „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti. A fost creatorul şi animatorul vestitei Tabere de sculptură Măgura, de la mănăstirea Ciolanu - Buzău, printre primele de acest gen din România. S-a remarcat, de asemenea, printr-un gest de mare probitate morală, refuzând, înainte de 1989, o comandă foarte tentantă pecuniar, de a prezenta figura dominantă a lui Nicolae Ceauşescu, lucrare preluată ulterior de alt sculptor. După 1990 a desfăşurat şi o susţinută activitate publicistică.
O lucrare ce trece neobservată
Lucrarea sa realizată în 1970 la Galaţi este, în momentul de faţă, dată cu var, aşa cum se dau… bordurile sau trunchiurile arborilor primăvara. În plus, copacii din faţa blocului unde este amplasată sunt neîngrijiţi de ani buni, o parte chiar s-au uscat, astfel că, în loc să pună în valoare lucrarea, îi sporesc aspectul de părăginire. „Spic” trece aproape neobservat, chiar şi pentru gălăţenii care au tangenţă cu arta. Şi nici o plăcuţă nu dezvăluie numele lucrării şi al autorului. De la profesorul Corneliu Stoica am aflat că momentul amplasării lucrării este după 1975, pe când municipalităţii îi erau repartizate lucrări de artă provenite de la Consiliul de Cultură, dar şi că Gheorghe Coman a mai realizat la Galaţi grupul statuar din faţa Colegiului Tehnic "Traian Vuia".
Cum poate fi restaurată
L-am întrebat pe sculptorul Gheorghe Terescenco, nume de referinţă în plastica gălăţeană, dacă faptul că a fost „văruită” a afectat lucrarea şi cum poate fi aceasta restaurată: „Nu ştiu ce „gospodar” şi-a permis să o dea cu var lavabil. Părerea mea este că trebuie restaurată, bineînţeles, de un specialist. În structură nu a fost atacată, se află în stare bună, nefiind ciobită, dar estetic are mult de suferit: piatra are culoarea ei, primeşte în timp o anumită patină. Piatra este de Măgura Buzăului, o piatră de bună calitate, cu o granulaţie mai densă - Gheorghe Coman era „tatăl” taberelor de sculptură de la Măgura Buzăului şi a ştiut ce alege. Ar trebui curăţată şi readusă la starea ei iniţială. Întâi trebuie făcută o decapare şi căutată soluţia optimă, de specialişti în restaurare piatră de la Muzeul de Artă sau cel de Istorie. Apoi trebuie făcută o impermeabilizare, pentru a o proteja să mai primească apă: sunt nişte soluţii speciale care se dau pe piatră. Iar în ceea ce priveşte vegetaţia din vecinătatea lucrării, trebuie sistematizată zona, ca să poată fi pusă în evidenţă lucrarea. Un arhitect peisagist ar trebui să ştie ce are de făcut. Spre surprinderea mea, este prima oară când aud că e făcută de Gheorghe Coman”, recunoaşte Gheorghe Terescenco.
„Coman nu merită jignit astfel”
Un alt sculptor şi muzeograf gălăţean recunoscut ca o autoritate în domeniu este Alexandru Pamfil. Dumnealui nu şi-a putut ascunde profunda dezamăgire când a aflat că lucrarea a fost dată cu var: „Eu treceam zi de zi, în drum spre Muzeul de Artă, pe lângă această lucrare, probabil că destul de recent s-a întâmplat acest lucru, poate de câteva luni. Coman a fost un artist foarte serios şi nu merită să fie jignit în acest fel, ci merită respectat cum se cuvine. Iar lucrarea este foarte frumos făcută, păcat că a fost dată cu var. Ea se poate spăla cu apă şi cu un detergent neionic, biodegradabil şi, cu o perie, de poate înlătura varul. Dacă o afectează copacii din zonă, poate că ar trebui găsit un alt loc în care să fie amplasată, însă acest lucru să fie făcut şi cu consultarea unor specialişti care ştiu ce înseamnă o sculptură”, afirmă Alexandru Pamfil.
Aşa-i că, deşi aţi trecut de atâtea ori pe strada Domnească, spre Grădina Publică, niciodată nu v-a sărit în ochi lucrarea „Spic”?…
„Cel mai bun restaurator în piatră e Terescenco”
Arhitectul Sergiu Porumboiu, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Filiala „Dunărea de Jos”: „La cât de frumos cade lumina printre crengi, pe lucrarea „Spic”, ar trebui cumva lăsată o gaură de lumină pentru ea, şi asta se poate face uşor printr-o ajustare a crengilor. Trebuie făcută o toaletare a vegetaţiei din zonă. Cât despre var, ca să nu fie deteriorată lucrarea, în nici un caz nu se poate pune problema unei sablări: trebuie spălată cu apă sub presiune şi cu nişte perii. Dar cel mai bine e de întrebat la Direcţia pentru Cultură, dacă nu au angajaţi care să se ocupe de aşa ceva, măcar să dea informaţii avizate despre cum poate fi curăţată lucrarea. Păcat că s-a uscat copacul din spate, că încadra foarte bine sculptura”.
Mihai Costache, purtător de cuvânt al Primăriei Municipiului: „Avem în teren echipe care se ocupă de curăţenie – toaletarea copacilor – dar deocamdată acestea îşi desfăşoară activitatea în zona Micro 39. Când va veni rândul zonei Domnească vom avea în vedere şi parcul din faţa Blocului Plombă. Pentru o eficientizare a lucrărilor, trebuie respectat graficul şi derulate, simultan, lucrări de curăţenie corelat cu cele legate de spaţii verzi şi asfaltare, astfel încât să nu revenim de mai multe ori în aceeaşi zonă. Cât despre var, cu siguranţă, lucrarea nu a fost văruită de angajaţii Primăriei, ci de vreo femeie de serviciu cu iniţiativă”.
Sergiu Dumitrescu, sculptor, directorul Centrului Cultural „Dunărea de Jos”: „După stil aş fi spus că lucrarea ”Spic” îi aparţine lui Silviu Catargiu. Depinde din ce piatră este făcută: unora nu li se întâmplă nimic, altora, însă, primul strat le poate fi atacat în timp. Cel mai bun restaurator din Galaţi, în materie de piatră, este Gheorghe Terescenco, are şi firmă specializată pe aşa ceva, atestată de Ministerul Culturii”.
