„Anul acesta a fost un an bogat arheologic. Am avut până acum patru şantiere arheologice - de epocă neolitică, a bronzului şi până în epoca daco-romană, face bilanţul Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” directorul Cristian Căldăraru. "Am continuat săpăturile la Negrileşti, în coordonarea arheologului de la muzeu, Ilie Costel, apoi la Râpa Bălaia, în zona Tuluceşti, coordonator fiind Costin Croitoru. La Cavadineşti, un lucru extraordinar, pe care Ilie Costel l-a reînceput: acolo, la Valea Glodului, a săpat în anii ´56 - ´57 arheologul Ion T. Dragomir. Din 1957, nu s-a mai săpat! Au reînceput săpăturile acolo în august, iar la anul şantierul se va relua. Este vorba despre o poiană „extraordinar de bogată în materiale arheologice. Din iulie, până în 15 august, s-a săpat la Râpa Bălaia şi la Cavadineşti. În septembrie, s-a redeschis şi şantierul de la Negileşti", a precizat prof. Cădăraru.
De unde vin banii
Investitorii în construcţii sunt obligaţi să comande o cercetare în zone cu posibilă încărcătură arheologică şi plătesc această expertiză: „diagnosticul”. „Lucrările arheologice sunt realizate din veniturile noastre proprii", precizează directorul Căldăraru, apropo de alt fel de „săpături”. "Tot ne „blagoslovea” cineva că noi cheltuim banii statului - nu, sunt parte din banii pe care îi câştigăm din descărcări de sarcină arheologică şi diagnosticele pe care le facem. Parte din bani se reîntorc în cercetare, iar o altă parte i-am direcţionat către tipărituri.”
