Joi, în cadrul sărbătorii prilejuite de împlinirea a 75 de ani de la înfiinţarea Muzeului de Istorie, Casa “Cuza Vodă” a găzduit două lansări editoriale: „In Honorem Nicu Mircea Septuagenarii” (autori Paul Ciobotaru şi Ovidiu Nedu) şi „Opere alese”, autor Crişan V. Muşeţeanu – vol 1 – “Lumea copilăriei mele”, vol. 2 – “Strigătul. Povestiri” şi Vol.3 “Scrieri”, apărute la Editura Muzeului de Istorie Galaţi.
Arheologul Nicu Mircea a fost luat total prin surprindere de cadoul inedit pe care i l-au făcut colegii de la Muzeul de Istorie: “Nu am ştiut de această carte, a fost o surpriză nemaipomenită pentru mine şi mă bucur că Galaţiul îmi recunoaşte activitatea. Mai am o lună până când voi împlini 71 de ani, mă simt foarte bine şi îmi doresc să continui activitatea de cercetare. Dacă nu aş mai avea activitate, cred că nu mi-aş mai găsi rostul pe acest pământ”, ne-a declarat, după lansare, arheologul tecucean.
Crişan Muşeţeanu, fostul director al Muzeului de Istorie a României din Bucureşti şi, totodată, fiul medicului-scriitor Crişan V.Muşeţeanu, prezent la eveniment, a fost, de asemenea, foarte emoţionat: “Am simţit foarte multă emoţie dar şi mândrie, pentru mine şi pentru cei care mă vor urma, pentru că suntem purtătorii unei familii care a avut un cuvânt de spus în cultura şi în istoria Galaţiului. Sigur că e foarte plăcut să văd că se păstrează memoria înaintaşilor mei din Galaţi. Pot să vă spun că deşi trăia în Germania, la Freiburg, tatăl meu era foarte legat de Galaţi. Căsătorit cu o nemţoaică, vorbea în casă româneşte, mâncărurile erau ca în România, a purtat mereu acest oraş în suflet şi trăia, de fapt, în Galaţiul de altădată”, ne-a mărturisit fiul medicului-scriitor.
“Publicarea integralei operelor lui Crişan V. Muşeţeanu este una dintre rarele ocazii ale triumfului valorii asupra imposturii şi mediocrităţii, iar pe plan moral este mărturia faptului că soarta omului de caracter poate birui lichelismul şi complotul nulităţilor. Editarea acestor opere a fost un obiectiv prioritar în agenda mea. Mă bucur că Muzeul de Istorie a reuşit să ducă la capăt acest act cultural”, a declarat preşedintele CJ, Nicolae Bacalbaşa.
