Ne-a părăsit inginerul constructor Emilian Ţiţaru, personalitate de excepţie a tehnicii şi ştiinţei construcţiilor din ţara noastră. Născut la Galaţi, pe 4 aprilie 1922, ca mezin al celor trei copii ai preotului Constantin Ţiţaru, mulţi ani preot paroh la Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, a parcurs Liceul Vasile Alecsandri cu nota 10 şi apoi Şcoala şi Institutul Politehnic Bucureşti, Secţia Construcţii pe care a absolvit-o în 1944, ca şef de promoţie. În timpul studenţiei a făcut stagii de practică la lucrările de linii şi terasamente ale căii ferate, pe zonele Galaţi – Tuluceşti, podul Reni, podul Şendreni. Activitatea de inginer şi-a desfăşurat-o cu o raţională împărţire între proiectare, cercetare şi execuţie. Ca şef de atelier Construcţii în cadrul Institutului de Proiectare pentru Construcţii Industriale şi apoi la Institutul PROCEMA, a elaborat proiecte de mari ansambluri industriale pentru ţară şi străinătate (silozuri, hale industriale, obiective complexe, printre care rafinăria de petrol de la Gauhatty –India). La Galaţi a realizat (în 1950), împreună cu fostul său profesor acad.Aurel A.Beleş, expertizarea şi proiectarea reabilitării cupolei mari – nartex a Catedralei Arhiepicopiei, care fusese grav avariată de cutremurul din 10.11.1940. În 1974 a proiectat Sala Sporturilor din Galaţi, iar în 1992, împreună cu prof. Ing. Ion Stănculescu, a elaborat proiectul de consolidare a fundaţiilor aceleiaşi construcţii a Catedralei din Galaţi. Împreună cu prof. Ing. Alexandru Cişmigiu a elaborat o metodă unicat de calcul şi dimensionare a structurilor de construcţii la acţiunea seismică bazată pe principiul lucrului mecanic minim. Metoda a fost expusă la cea de-a doua Conferinţă seismică mondială (Tokyo, 1960) unde a primit aprecieri onorante pentru nivelul ştiinţific ridicat şi eleganţa soluţiei. Metoda a fost expusă în ţară şi la Galaţi, în 1962 la Institutul de Proiectare, fiind apoi preluată şi aplicată în mod curent de proiectanţii de structuri de construcţii din Institut.
Ing.Emilian Ţiţaru are o serie de realizări cu soluţii originale în domeniul construcţiilor din beton armat, ale structurilor metalice sau al construcţiilor din zidărie (este autorul sistemului ZIA – zidărie cu inimă armată). A funcţionat ca expert tehnic atestat de UNESCO pe plan internaţional, împreună cu prof. Emilio Rosenblueth şi prof. Ishihara Tanaka. La Galaţi, a fost solicitat în repetate rânduri să acorde consultaţii şi sfaturi tehnice în probleme mai dificile ivite mai ales în concepţia de proiectare a clădirilor din panouri mari integral prefabricate, fundate pe terenuri sensibile la umezire.
Pentru merite deosebite în domeniul tehnico-ştiinţific a primit numeroase titluri şi Ordine, printre care Meritul Ştiinţific (1981) şi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti (2011). Este membru fondator al Asociaţiei Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri şi a fost membru activ al unor asociaţii internaţionale de profil de înalt prestigiu. A fost Membru de Onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România.
Prin întreaga sa prestaţie şi ţinută tehnică şi ştiinţifică a constituit un model care rămâne în memoria celor care l-au cunoscut şi au avut privilegiul de a-i fi colaboratori sau simpli auditori. Domnul să-l odihnească în pace !
Dr. Ing. Oct. I . Coşovliu
Membru de onoare al A.S.T.R.
