Comori de patrimoniu/ "Oraşul de sub Galați" aşteaptă restaurarea (FOTO)

Comori de patrimoniu/ "Oraşul de sub Galați" aşteaptă restaurarea (FOTO)
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

"Hrubele" care formează "oraşul de sub oraş" - beciuri, după unii, tuneluri sau chiar reţele subterane, după alţii, au adus în timp doar necazuri: prăbuşiri de străzi şi construcţii. O singură reţea de mari galerii, fosta cârciumă boemă „La Lilieci”, de pe Domnească 66, a fost exploatată pentru agrement, fiind apoi distrusă de un bloc, rămas neterminat! Şi pe strada Cuza 43, fostul han al Mariei Obrenovici, de sub care, mi-a relatat o fostă locatară, porneau spre Primărie două galerii care se întâlneau sub han, a dispărut pentru a face loc unui bloculeţ.
Probabil refăcute, galeriile „La Lilieci” nu aveau particularităţile zecilor de tronsoane pe care le-am putut vizita, de-a lungul anilor. Am mers, de-a lungul timpului, pe tronsoane periculoase, parţial prăbuşite, ca la fosta Casă Makşay, pe altele doar inundate, ca la grădiniţa „Lira” de pe Mihai Bravu, mai toate identice ca dimensiuni, unele în arc de cerc, precum cea de sub magazinul „Câinele negru” din Piaţă, sau drepte, precum cea care leagă străzile Cuza şi Domnească, până spre Ca-Jou, însă toate erau terminate într-un zid mai nou sau într-o prăbuşire. La ploaie, se inundau una din alta, din strada Cuza în Mihai Bravu şi Basarabiei.
Mai peste tot cărămida este identică, trandafirie (istoricul Paul Păltănea credea că de Livorno, adusă ca lest de corăbii italiene), aşezată cu latura îngustă, pe lung, fără mortar, cu acelaşi sistem savant de ventilaţie, pe lateral, melcat, mai larg spre bază, încă funcţional în multe părţi.
Stăpânii unor proprietăţi, tot mai mici odată cu instalarea comunismului, le-au fragmentat subteran prin zidire. Multe sunt trecute pe planurile regretatei ing. Margareta Bălan, singurul expert şi verificator din Galaţi atestat guvernamental pentru terenuri de fundaţie, care a reuşit să reconstituie pe plan şi trasee mai lungi. Martorii vorbesc despre galerii care vin dinspre Brateş spre Parcul Eminescu, dinspre Piaţa Centrală spre Brăilei şi de acolo spre Port. Unele, suprapuse, chiar săli ca o staţie de metrou, din care pleacă ramificaţii, relata Margareta Bălan, care le vedea exploatabile turistic. Toate la fel: doi metri înălţime şi doi lăţime, aceeaşi dispunere şi dimensiune a cărămizilor, ceea ce presupune un sistem… sau o modă.
Ing. Margareta Bălan spunea că cea mai adâncă galerie o descoperise în zona Sinagogii, la 10 metri adâncime, iar cele mai lungi se aflau lângă Mănăstirea Metoc şi pe strada Brăilei, colţ cu Sf. Spiridon. O incintă circulară, ca o joncţiune de trasee de metrou, cu diametrul de 20 de metri, se afla pe strada Morilor.

Demersuri pentru amenajare în scop turistic

La Bucureşti, 21 de vechi tuneluri subterane urmează să intre în restaurare, în scop turistic şi istoric. Dar la Galaţi? "Ne-am adresat Primăriei, informând despre importanţa cercetării arheologice a unor asemenea construcţii subterane şi, odată descoperite, cu posibilitatea amenajării şi valorificării istorice şi turistice ulterioare a acestora, pentru atragerea turiştilor şi, implicit, a fondurilor din turism la bugetul local", spune consilierul Marius Mitrof, de la Direcţia pentru Cultură a judeţului, care a avut şansa să se consulte şi cu ing. Bălan. Consilierul pregăteşte, de trei ani, chiar editarea unei lucrări pe această temă!
Ce-i drept, n-a existat până acum şi propunerea trecerii în patrimoniu a vreunui sector subteran, dar după adevărata explozie a construcţiilor la Galaţi, după 2009, au început să fie anunţate la Direcţie descoperirea de noi „beciuri”. Cel din parcarea Primăriei, de pildă, a şi fost protejat, la cererea Direcţiei. Acum doi ani, consilierul a început discuţiile cu unul dintre consilierii primarului, administraţia arătându-se interesată. "Din 2012, programul de cercetare şi valorificare a hrubelor a fost constant prins în propunerile de dezvoltare culturală făcute de Direcţie către Primărie, care este în aşteptarea unei finanţări pentru proiect."
Direcţia a discutat şi cu proprietari de hrube, să nu le distrugă până vor găsi resurse de exploatare, dar alţii le-au umplut! De altfel, după sistematizarea urbanistică începută în 1953, mii de „hrube” au fost umplute, ca să se ridice blocuri şi complexe comerciale. Cele mai multe hrube şi reţele subterane sunt în oraşul istoric, spune Mitrof, care precizează că pe la 1880, când ploile abundente pe străzile nepavate şi existenţa hrubelor au dus la prăbuşirea unor clădiri şi străzi, a existat o anchetă a Primăriei. Primar, în 1883, Gh. Mihăilescu (profesor, fost director la Şcoala de băieţi, director de ziar) a dat ordonanţă: "Toţi domnii proprietari suntu datoratu pentru legarea şi asigurarea hrubelor" - să le căptuşască cu cărămidă „de bună calitate” şi „var hidraulic”. Iar înainte de război, Marele Stat Major al Armatei a aprobat şi construcţia unor galerii - adăposturi antiaeriene pentru civili şi muniţie.

Hrube nu sunt numai la Galaţi

Hrube ca la Galaţi ori Bucureşti există, se pare, şi în alte oraşe din Moldova. Ar fi nevoie să fie studiate, datate şi catalogate serios. Istoria lor rămâne deocamdată un mister… La săpăturile pentru pasajul subteran de la Romarta, într-o hrubă s-a descoperit chiar un tezaur de monede tătărăşti, studiate de cercetătorul Mihai Maxim, turcologul român. Nu e incitant? Şi Brăila are hrube, mai multe decât Galaţiul, multe inundate. Prof. univ. dr. Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăilei, s-a declarat sceptic în privinţa unor veritabile galerii gălăţene, oraş care nu a fost, precum Brăila, fortificat şi raia, ba chiar a glumit pe seama legendei unei vechi galerii pe sub Dunăre la Galaţi, ca… precursoare a aşteptatului tunel. Arheologul a evitat, ca să nu fie interpretat electoral, să dea amănunte şi despre stagnarea unor proiecte de valorificare a hrubelor brăilene, cu promisiuni viguroase… din patru în patru ani. Medicul Emil Popa relata pe blogul său şi alt aspect: „Malul Dunării era găurit de hrube şi cotloane făcute de contrabandişti şi de hoţi” văzute din barcă, în copilărie. „Hrubă”, termen care poate desemna un beci, dar şi galerie subterană, vine din limba ucraineană. Chiar din Ucraina, regretatul profesor Valerică Cojocaru, directorul Centrului de Turism şi Etnografie - arheolog şi etnograf, scria că în portul Reni fuseseră de asemenea descoperite tuneluri.

Citit 15418 ori Ultima modificare Sâmbătă, 26 Aprilie 2014 23:14

9 comentarii

  • postat de dr, emil Popa
    Joi, 15 Mai 2014 12:25
    86.127.208.***
    In perioada copilariei am cascat gura o vara intreaga la constructia blocurilor de pe Prelungirea Traian (strada Frumoasa) si tin minte ca buldozerele daramau sute de metri de hrube. Îmi aduc aminte si de o legenda urbana: la un bloc in constructie din apropierea Precistei, un excavatorist a gasit intr-o hruba parasita un seif. La acoperit cu pamant si seara cu scule potrivite l-a spart, gasind in el mai multe fisicuri cu cocosei de aur. Le-a luat pe toate, a ingropat casa de bani sub fundatia blocului, iar banii i-a pitit la el acasa si undeva la o ruda de incredere.
    Dar cum lacomia nu l-a lasat in paca a inceput sa scoata azi un ban, mâine un alt ban la vanzare, pana a intrat militia pe fir si la arestat. Dupa indelungate interogatorii la militie, i s-a promis ca daca depune toti banii va scapa de puscarie, asa ca omul nostru a declarat numarul monezilor pe care le avea si militienii i-au dat drumul sa le aduca. Când s-a prezentat cu ele la militie, ofiterul anchetator l-a intrebat câte a adus si apoi a inceput sa le numere. Profitând de neatentia celui anchetat, ofiterul a ascuns o moneda si suparat a inceput sa strige la excavatoris ca vrea sa insele statul si n-a predat toate monezile. Ba chiar l-a pus sa le numere si chiar lipsea una.
    -te duci si ne aduci moneda lipsa, ca altfel puscaria te mananca. Si omul a plecat speriat. A cautat in ascunzatoarea de acasa si binenteles n-a gasit nimic ca luase toti banii si ce s-a gandit? Sa scape de belea, completând cu o moneda din cele "de rezerva". Asa ca s-a dus la cealalta ascunzatoare si a luat de acolo o moneda, fara sa stie ca era filat de militieni, care astfel au pus mana pe toata comoara.
    În alta ordine de idei si la mine in cartier (Tecuci cc Cazarmii si Posta Veche) erau hrube. Una foarte mare pornea din curtea Centrofarm si traversa spre nord strada Tecuci, iar dupa 50-60 de metri era astupata prabusita cam prin dreptul casei mele de pe Posta Veche. Aveam si eu o gura de hruba in curte care ducea spre vest unde erau marile sifonarii ale orasului, spre strada Morilor. Chiar in curte la Autogara de pe str. Morilor era o hruba, cred ca mai este si acum care avea raspantii in mai multe directii. Cladirea mai exista si acum.
    In ce priveste exploatarea turistica a acestor hrube sunt sceptic. Sistemul a fost fragmentat si partial distrus si numai lucrari foarte costisitioare ar putea duce la refacerea lui ca sa devina o atractie turistica. Altfel nu vom avea decat beciuri izolate, bune de depozite, eventual de crame.
    0
    10
    Raportează
  • postat de dana
    Marți, 29 Aprilie 2014 07:19
    79.116.106.***
    unde incep blocurile P dinspre Dunare pe acolo erau tuneluri de putea merge calu cu caruta ,iar in piata mare se stie ca sint multe ,magazinele erau aprovizionate pe acolo
    0
    5
    Raportează
  • postat de gabriela
    Luni, 28 Aprilie 2014 14:55
    151.65.38.***
    am vazut si eu astfel de grote cind s-au facut sapaturi spre piata mare dar nu stiu ce s-a facut ,cred ca nu s-a luat nici o masura
    0
    4
    Raportează
  • postat de z
    Luni, 28 Aprilie 2014 09:39
    86.124.202.***
    Am locuit pe strada Traian vis-a vis de piata 11 iunie (casa in care a functionat barul Rubin) . Pe sub casa trecea o hruba destul de mare cam de 3 m inaltime si 5 m latime. Era si o intrare direct din gradina.
    0
    5
    Raportează
  • postat de Vio
    Duminică, 27 Aprilie 2014 22:57
    78.96.252.***
    Hm... prin ' 79 veneam de la un ceai din complexul studentesc; eram mai multi si era cam 3 dim.; in statia de la Modern erau 1 capac metalic ( este acolo si acum...) ridicat si se vedea lumina; ne-am apropiat curiosi si ce am vazut acolo ne-a lasat masca : o sala mare , plina de "rastele" pe care erau puse in ordine sute de kg de salamuri; era vara, nimeni (in afara de noi) pe strada; ne batea inima in gat (daca ne vede cineva ca am vazut ce e acolo...), dar tot nu ne-am putut abtine sa privim din toate unghiurile minunea. Stau si ma intreb : ce mai este in incaperea aceea de sub statia de la Modern ???
    0
    9
    Raportează
  • postat de Petru
    Duminică, 27 Aprilie 2014 22:48
    5.13.211.***
    Articolul m-a făcut curios. Pe unde se poate intra într-o astfel de hrubă?
    0
    7
    Raportează
  • postat de Munteanu
    Duminică, 27 Aprilie 2014 17:22
    89.137.30.***
    Apropo de hrube: Am locuit pe strada Cuza Voda, colt cu Vadu Enescu, alaturi de scoala generala nr. 24. Cand eram elev la aceasta scoala, impreuna cu alti colegi, dupa ore, ne faceam torte si intram intr-o hruba cam 2/2 m, intrarea prin strada Dogariei, chiar sub malul bisericii de langa scoala. Aceasta hruba era atat de lunga si numai coturi incat aveam impresia ca am ajuns sub dunare; datorita tortilor eram obligati sa ne intoarcem. Asta se intampla prin anul 1959, 1960. Probabil ar fi cazul sa afle si autoritatile.
    1
    16
    Raportează
  • postat de DragosG
    Duminică, 27 Aprilie 2014 11:13
    79.116.126.***
    Extrem de interesant articolul, am o astfel de hruba exact sub casa in care locuiesc si care se prelungeste destul de mult sub casa, nu i-am dat inca de capat. Articolul mi-a trezit si nostalgii liliecesti, La Lilieci fiind locul unde mi-am facut ''liceul''.
    3
    23
    Raportează
  • postat de grilli
    Sâmbătă, 26 Aprilie 2014 12:14
    151.19.78.***
    eu am copilarit pe ROMANA colt cu SMARDAN iar in fundul gradini aveam o intrare intr-o astfel de hruba,mama o folosea ca beci dar a gasit si foarte multe unelte de cismar plus multe monede si saci cu bacnote vechi,eram prea mic sa stiu ce inseamna dar imi aduc aminte ca ma jucam cu astea,in timp scara (beciului )sa surpat iar mama a astupat intrarea cu tot felul de gunoaie pentr a nu cadea eu acolo,am incercat sa deschid mai tarziu dar nu am avut succes...
    1
    18
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.