O nebunie, una fascinantă! Peste 200 de gălăţeni au ajuns sâmbătă tocmai pe dealul de la Tirighina – Bărboşi, pe locul fostului castru roman, care cu autobuzele Transurb, care cu maşinile proprii, chiar şi pe jos – şi asta în ciuda ameninţării de ploaie şi a temperaturilor cam zgârcite, ca să vadă spectacolul antic.
În special copii s-au bucurat să vadă războinici antici, nu numai în 3 D, dar chiar însufleţiţi, cu care s-au pozat în d(r)aci, de la care au învăţat să tragă cu arcul, să vadă din ce se compuneau uniformele de luptă romane şi cele dace, să vadă chiar exerciţii militare şi lupte, cu strigăte înalte şi „victime”, cu un ultim „dac” prins viu, dar care, ca şi Decebal odinioară, şi-a luat zilele. Pentru ca mai târziu, pe Faleză, sub copacii din apropierea Dunării, romanii să fie cei care au mâncat urât bătaie… în deplasare, iar publicul, mâncare romană. N-a fost numai Istorie vie, ci o amintire minunată pentru copii, care au primit, de la Direcţia de Cultură şi Muzeul de Istorie, şi fluturaşi cu istoria Castrului.
Un mega foto-fenomen!
Încep cu ceva mai de la sfârşit, dar care trebuie musai menţionat ca să înţelegeţi, dacă n-aţi fost acolo, ce aţi pierdut: la defilarea de pe Faleză a „trupelor” daco-romane, un grup de turişti japonezi sau coreeni aflaţi pe o terasă la Dunăre s-au arătat extaziaţi, au lăsat totul şi i-au fotografiat pe războinici! Cu toţii ne-am transformat sâmbătă în japonezi şi am fotografiat! Au fost şi mulţi fotografi de meserie, au fost televiziuni şi jurnalişti…Din înaltul terasei unui restaurant în formă de vapor, ciorchine de clienţi şi-au scos telefoanele ca să fotografieze! Cum romanii şi dacii au defilat pe malul fluviului până spre Foişorul mic, Faleza s-a cam golit de lume, la fel şi terasele, mai toată lumea dând năvală să vadă ce n-a văzut… Galaţiul!
Mai mult, la anul!
Întorcându-ne la începutul evenimentului, sâmbătă dimineaţă, vă spun că am văzut, ca şi alţii, foarte bine, de pe deal, la baza fostei cetăţi din care s-a reconstruit o parte din zid, de la 40 metri înălţime, iar alţii au preferat să stea mai aproape, riscând să fie atacaţi – şi chiar au fost „atacaţi”, în final, de romanii fraternizaţi cu dacii; doar până la gardul de protecţie, însă.
Dintre oaspeţii de departe, Doina Cociş, director executiv la Direcţia pentru Cultură Sălaj, l-a felicitat pe iniţiatorul evenimentului, consilierul Marius Mitrof de la Direcţia de Cultură Galaţi: „Îl felicit pe Marius pentru că a crezut într-o idee. Tirighina trebuie să capete viaţă, la fel cum Porolissum a înviat!” Trebuie apreciat faptul că, la prima ediţie, gălăţenii n-au aşteptat niciun leu de la Primărie: trei firme bucureştene şi două gălăţene au sponsorizat. Fondul este însă de numai 10.000 lei (la Constanţa, numai Primăria a alocat 90.000 la ultimul festival, iar o armură singură costă 1.500 euro!), aşa că „distribuţia filmului” a fost mică. Dar cu efect mare! City-managerul Primăriei Galaţi, Aurel Vlaicu, „întotdeauna deschis iniţiativelor Direcţiei pentru Cultură”, după cum l-a prezentat directorul Direcţiei gălăţene, Cătălin Negoiţă, a invocat începuturile întâi modeste ale unor astfel de festivaluri în România, la Sighişoara sau Alba Iulia, asigurând pe mai departe festivalul gălăţean de „tot sprijinul” şi mulţumind pentru ideea a de se crea evenimentul.
Echipele de „jucători” – două asociaţii de reconstituire istorică din Constanţa, au adus şase daci, şase romani şi şase civili daci şi romani (femei şi copii). Asociaţia Danaeseste condusă de „dacul” Octavian Manu, care a spus la microfon: „Mi s-a părut fantastic că cineva s-a gândit să pună în valoare un sit deosebit de important pentru istoria noastră; noi acelaşi lucru îl facem la Capidava de ani de zile”. A vorbit cu emoţie şi Lucreţia Collatina, reprezentanta filialei constănţene a Asociaţiei "Terra Dacica Aeterna", fondată în 2007 la Cluj, „prima asociaţie din România care se ocupă cu punerea în scenă a unor tablouri legate de perioada antică”.
Reluare arheologică, după 25 de ani!
Vom mai relata altă dată despre reprezentarea sânzienelor şi despre fragmentul din Shakespeare jucat de elevi sâmbătă, despre bucătăria antică şi meşteşugari, dar vom menţiona măcar ştirea bună: directorul Muzeului de Istorie, prof. Cristian Căldăraru, a vorbit despre reluarea, de anul viitor, a săpăturilor arheologice, la singura cetate romană din Moldova, cel mai înaintat punct roman la graniţa de aici, loc unde a fost descoperit dacul creştinat Innocens, cu numele scris pe fibulă de aur: Tirighina!
