„Brand al Galaţilor”, cântăreţul Alexandru Jula, o istorie vie a spectacolului muzicii uşoare naţionale, oferă duminică, împreună cu invitaţi de marcă din lumea muzicală românească, un spectacol-maraton, de patru ore! Cu preţul biletului de numai 10,8 lei.
De la ora 18,00, în Gradina „Leonard” a Teatrului Muzical “N. Leonard”, spectacolul aniversar, la 60 de ani de activitate artistică, sub titlul „Alexandru Jula - Ultimul romantic”, cu mulţi invitaţi dintre numele de prestigiu ale scenei muzicale naţionale româneşti.
Chiar Stela Popescu scria despre vedeta gălăţeană, cu „toată admiraţia pentru acest artist remarcabil, de o mare seriozitate şi hărnicie. Meritul lui este cu atât mai mare cu cât şi-a construit cariera la Galaţi şi a reuşit să se menţină şi să-şi consolideze renumele în ciuda distanţei faţă de Capitală”.
Invitaţi de marcă
În spectacolul de duminică sunt invitaţi, alături de cântăreţul nostru: Stela Enache, Daniel Iordăchioaie, Ileana Şipoteanu, Florin Georgescu, Teodor Munteanu sau Valeriu Silion, Ileana Sandu, Alexandra Canareica, Ionuţ Dulgheriu şi Gabriel Lazăr. Prezintă Octavian Ursulescu. Îşi vor da concursul baletul şi orchestra de Revistă a Teatrului „Leonard”, dirijor Nicolae Mantu.
Ce-ar mai trebui să ştim despre Jula
Născut în 1934, la Şimleul Silvaniei, Alexandru Jula a debutat încă din ´62 la televiziune şi un an mai târziu la radio. Pe scena Teatrului Muzical gălăţean a ajuns în 1954, dar a evoluat şi şase ani pe scena Teatrului "Constanin Tănase" din Bucureşti, urmaţi de alţi opt la Teatrul „Fantasio” Constanţa, alături de Ionel Miron, cu care a format un redutabil cuplu scenic, grup cu sute de reprezentaţii de succes apoi şi la Galaţi.
Primul single îl scoate tot alături de regretatul Miron, în ´66. Anii '60 aduc o vânzare formidabilă a discurilor Electrecord cu piesele "Soţia prietenului meu" şi "Floare albă din Pireu". Este imposibil să cuprindem tot, dar menţionăm măcar câteva dintre victoriile artistului nostru, precum participarea, în ´68, la Festivalul de la Berlin sau în ´78, la cel de la Poznan, Diploma de Excelenţă la Festivalul Naţional al Teatrelor de Revistă - Constanţa 1998, apoi, în 2000, chiar Premiul Naţional de Revistă, iar Ministerul Culturii îi oferă în 2002 Diploma de Onoare în cadrul Galei Muzicii Uşoare Româneşti "O zi printre stele", în acelaşi an în care devine Cetăţean de Onoare al Galaţiului.
Realizator de emisiuni la televiziuni gălăţene, prins în numeroase concerte şi editări noi de discuri (a scos peste 20 de albume), Jula are în repertoriu piese remarcabile, precum "Hai să-ţi arăt Bucureştiul noaptea", de Sile Dinicu, "Nu-ţi fie teamă de-un sărut", de Camelia Dăscălescu, "Când liliacul va-n flori", de Gelu Mihăilă, „Ale tale”, de Aurel Manolache” ori "Cânta o mandolină", de Gherase Dendrino. Dar hitul cel mai longeviv este lansat în 1965, o piesă ajunsă celebră, „Soţia prietenului meu”, care i se cere şi acum cu obstinaţie, după aproape jumătate de veac de la lansare, la orice întâlnire cu publicul. Uneori, artistul, care vine mereu cu piese noi, spune chiar în public că s-a cam plictisit să o tot cânte, dar în final este împăcat cu aplauze. Cântecul este însă apreciat în continuare, atât de oamenii simpli, cât şi de preşedinţi de ţară!
Ceauşescu: „N-o cânţi ca Jula!”
Povestea acestei piese muzicale, care deranja morala comunistă, ajunge până la Ceauşescu. Cântăreţul povestea că Octavian Paler, preşedintele Radioteleviziunii, a riscat să o difuzeze, deşi înaintea sa tocmai fusese cenzurat un cuplet al lui Dem Rădulescu. „Cântă grozav puştiul ăsta. Ce-o fi, o fi! Om vedea ce-om păţi”, a decis atunci Paler soarta viitorului şlagăr.
În timpul unei vizite la Galaţi, organele PCR au decis să fie scoasă din repertoriul care i se oferea şefului statului comunist, care putea, nu-i aşa, să se înfurie. „Am vorbit cu chitaristul meu, Petrică (Gâlmoi, chitaristul formaţiei de estradă a Teatrului Muzical), şi la un semnal a început să cânte. Ceauşescu ştia piesa. A cântat-o cu mine. Iar cei de la partid se lăudau după asta cât de bine au ales ei piesa”, şi-a amintit cântăreţul. I-a spus, fără ranchiună, chiar maestrul Gică Petrescu, că e apreciat. „M-am întâlnit întâmplător cu nea Gică, în Bucureşti, când m-a oprit şi mi-a zis: «Julică, să-ţi spun ceva: aseară am fost la o recepţie la „şefu’ mare” [la Ceauşescu]. Măi, şi m-a întrebat dacă ştiu „Soţia prietenului meu". I-am zis că da, iar el m-a pus să i-o cânt, numai că pe la jumătatea piesei m-a oprit, zicându-mi: „N-o cânţi ca Jula!”!» Presa a scris şi că fostul comandant de navă Traian Băsescu ordona să se cânte la staţia de amplificare a vaporului aflat în marş două hituri: „Floare albă din Pireu” şi „Soţia prietenului meu”.
Jula, luptătorul
Artistul cu suflet de mare român a trecut printr-o grea cumpănă după Revoluţie: o operaţie pe inimă, cu trei by-pass-uri, şi credea că şi-a încheiat cariera. Altul s-ar fi retras, dar Jula a ascultat sfatul medicului de familie: să facă ce-i place. Îi place să cânte! Şi, de atunci, galele sale adună, ca şi cea de duminică, nume grele ale muzicii româneşti. La prima gală a fost prezent de pildă şi regretatul Dan Spătaru.
Nu-i pierdeţi nici duminica asta pe Alexandru Jula şi pe invitaţii săi!
