De Constantin şi Elena, conu´ Negri a avut musafiri

De Constantin şi Elena, conu´ Negri a avut musafiri
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Teza unică a decimat formaţiile de elevi * Prezenţă bună la politicieni * Fără paşoptişti, „am fi vorbit ori rusă, ori turcă!” *

21 mai 2009. Iarăşi a fost curtea plină la conu´ Costache Negri, de ziua domniei sale şi a surorii dumnealui, Elena. Aşa cum se cuvine în comuna binecuvântată de cei doi sfinţi întemeietori, ziua a început la bătrânul conac de la Mânjina pe la prânzişor, cu o slujbă de pomenire a gazdelor petrecute la cele veşnice. Rugăciuni preoţeşti, repetate de oamenii adunaţi, cozonac şi ouă roşii date de pomană…

De faţă - primăriţa Emilia Niculescu, cu eşarfă tricoloră, deputata Carmen Axenie şi eurodeputata Ramona Mănescu, consilieri judeţeni ai puterii şi opoziţiei, directorul „V.A. Urechia” - prof. Ilie Zanfir, directorul Teatrului Dramatic - Vlad Vasiliu şi alţii. Au ajuns la eveniment, ceva mai târziu, deputatul Victor Dobre, preşedintele Camerei de Comerţ - Dan Lilion Gogoncea, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean - Doru Resmeriţă.

S-a vorbit, din pridvorul casei boiereşti, despre această figură centrală a Unirii, de o modestie incredibilă şi un patriotism exemplar, cel care a prezentat primul tricolor românesc revoluţionarilor francezi la Paris, care a dus războaie diplomatice grele pentru recunoaşterea Unirii, pârcălab de Galaţi şi şef al comisiei de înfrumuseţare a urbei…

„Dragii mei, am un mesaj foarte simplu în acest an… V-aş ruga să fim împreună mai buni, mai toleranţi, să avem grijă de ceea ce lăsăm în urma noastră”, i-a îndemnat primăriţa pe toţi cei prezenţi.

Directorul Muzeului, prof. Cristian Căldăraru, ne-a spus că revoluţionarii veneau încă de pe la 1840 la Mânjina şi „fără tinerii de atunci, care au gândit la o Românie modernă, noi astăzi probabil că am fi vorbit ori limba rusă, ori limba turcă!”

Vicepreşedinta Consiliului Judeţului, prof. Tania Bogdan, i-a felicitat pe organizatori „pentru consecvenţa cu care conservaţi valorile noastre culturale cele mai importante – valorile de istorie”. Comuna cu numele lui Negri este comună europeană, a mai punctat vicepreşedinta.

Au mai luat cuvântul europarlamentara Ramona Mănescu, deputata Carmen Axenie, poetul Sterian Vicol – preşedinte al asociaţiei scriitorilor care poartă numele lui Negri. Mânjina este pentru Unire ceea ce este Ipoteştiul pentru Poezie şi ar trebui să fie un loc de pelerinaj naţional, dacă ne-ar păsa mai mult…

Teza unică s-a desfăşurat odată cu serbarea, astfel încât unele grupuri vocale şi de joc popular din comună şi comunele vecine, alcătuită din copii, care luminau de obicei cu culorile lor vii sărbătoarea, nu au putut fi prezente! Iar criza face ca nici Centrul Cultural să nu poată să-şi trimite gratuit fanfara, ca în anii trecuţi.

Într-un parteneriat al Muzeului de Istorie cu primăria comunei, a fost însă şi evocarea cuvenită, şi spectacol cu grupul vocal „Mânjina”, al Căminului Cultural din comună, şi rapsozii de la şcoală, precum şi un grup din comunele Cuza Vodă, orchestra populară de la Griviţa, condusă de lăutarul Bârjan - spectacol urmărit în picioare, de pe scaune sau aşezaţi direct de iarbă, de tineri şi bătrâni. 

„Eu sunt foarte mulţumită. Sărbătoarea a coincis cu teza unică şi m-am gândit că nu va fi o participare atât de numeroasă, dar cred că a fost mai frumos ca în alţi ani – lumea a stat ore întregi în curtea muzeului, mai puţin protocolar”, ne-a spus, în încheiere, primăriţa.

Centru de informare la conac!

S-a bătut palma: joi, la Mânjina, directorul Bibliotecii „V.A. Urechia”, prof. Ilie Zanfir, i-a propus directorului Muzeului de Istorie, Cristian Căldăraru, să pună la dispoziţia Bibliotecii un colţ din conac, unde să funcţioneze o bibliotecă dedicată lui C. Negri: fotografii, scrisori, alte documente. Gând la gând cu bucurie: profesorul Căldăraru a mărturisit că se gândise deja să creeze un astfel de spaţiu pentru documente şi că acest lucru este în plan pentru la anul. 

Un documentar făcut la Muzeu

Cu o zi înainte de sărbătoarea de la Mânjina, la sediul Muzeului de Istorie, membri ai Asociaţiei studenţilor istorici „C. Negri” au participat la proiectarea unui documentar „turnat” chiar la muzeul gălăţean: „Costache Negri, personalitate de marcă a istoriei moderne a României”.

Autorul documentării – prof. dr. Dan Râpă Buicliu, grafica fiind realizată de Alexandru Şeitan. Care semnează, alături de profesorul Buicliu şi plasticianul Sergiu Dumitrescu Jr. reconstituirea blazonului marelui om de stat: un scut roşu cu o cruce pe el, sprijinit de doi soldaţi romani înarmaţi cu… vâsle (profesorul Râpă crede însă că este o interpretare greşită a desenului de către cei care au relatat despre acesta). Pe o flamură, sub scut, scrie în latină: „PRO DEO” – „Pentru Dumnezeu”.

Citit 541 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.