În această perioadă, la Galeriile de Artă „Nicolae Mantu” pot fi admirate lucrările de pictură, grafică şi sculptură ale membrilor Filialei Brăila a U.A.P.R. Sunt lucrări care, prin tematică şi prin diversitatea stilistică, demonstrează că mişcarea plastică din oraşul vecin se află în plină evoluţie, că urmează drumul firesc al artei româneşti contemporane şi că artiştii care activează aici găsesc soluţii moderne de exprimare, de cultivare şi promovare a unei creaţii de foarte bună calitate.
Oraşul vecin, în tuşele pictorilor
Tablourile ale căror autori sunt Ion Radu, Gheorghe Mosorescu, Vasilica Gavrilă şi Niculina Mitu au în centrul lor peisajul Brăilei sau secvenţe imaginare cu valoare simbolică. Într-un prim tablou, Ion Radu surprinde un aspect urbanistic dominat de edificiul unui locaş de cult ortodox, monumental conceput, pictat cu o pastă consistentă, sobră, apelând la geometrizări ce sugerează înălţarea, dezvoltarea pe o linie ascensională.
Într-un alt peisaj, accentul cade pe redarea atmosferei portuare şi a felului cum se reflectă vasele ancorate la ţărm în oglinda apelor Dunării. Culorile sunt luminoase şi sensibile, de un lirism cuceritor.
Cele patru lucrări ale lui Gheorghe Mosorescu, preşedintele Filialei Brăila a U.A.P., urmăresc să pună în evidenţă legătura strânsă dintre pământ şi cer sau dintre unele forme de relief. Elementele introduse în spaţiul plastic sunt configurate în tonuri potolite, cu o pensulaţie ce atinge rafinamentul.
Încărcate de poezie şi optimism sunt şi lucrările Niculinei Mitu, dar mai ales cele ale Vasilicăi Gavrilă, concepute pe dominante de verde, în care se simte atmosfera de plein air, palpitul vieţii şi bucuria artistei de a glosa în manieră impresionistă.
Prezenţa umană
Alţi trei artişti, Walter Mărăcineanu, Hugo Mărăcineanu şi Andra Nancu, abordează în compoziţiile expuse figura umană, căreia îi conferă uneori sensuri metaforice, în timp ce Vasile Gaiţă, prin cultivarea motivului floral, realizează adevărate poeme cromatice.
Marlena Ioanid, o foarte cunoscută tapisieră, prezintă câteva pasteluri cu valoare decorativă, Florentin Stoian se inspiră, în cele două portrete de sfinţi, din iconografia bizantină, iar Cristian Radu, Ana Maria Iordache, Florian Mihăilescu şi Angelica Moscu-Deacu evoluează sub semnele abstracţionismului liric. Aceştia au o sensibilitate deosebită şi se folosesc de culoare şi linie pentru a exprima o claviatură de stări sufleteşti.
O sculptură
Singura sculptură din expoziţie aparţine Trandafirei Cojocaru şi este o plăsmuire de tip ready-made, în care obiectele de argint folosite (o tavă, un cadran de ceas) asociate cu un fragment triunghiular de marmură, ne duc cu gândul la Creatorul Suprem.
În fotografie – o lucrare din expoziţie, semnata de Ion Radu
