Intrarea va fi liberă sâmbătă seară, 19 septembrie, la întâlnirea cu muzica de inimă albastră din veac! Este deja foarte cunoscută dulceaţa melodiilor extraordinarului grup vocal-instrumental "Anton Pann", o echipă de cântăreţi români şi străini înzestraţi care folosesc şi instrumente vechi din ţări ale Orientului (de la dairea, la darbuka ori oud), alături de bătrâne lăute de pe la noi, cu muzichie de demult, pre versuri de odinioară tocmită! De pildă cântece din culegerea de la jumătatea de veac XIX "Spitalul amorului", ori "Cântătorul dorului", al lui Anton Pann, autorul "Poveştii vorbii", descris de Eminescu drept "fiul Pepelei, cel isteţ ca un proverb" sau din muzica compusă de savantul domnitor Dimitrie Cantemir, ori chiar de câte un sultan, precum Abdul Aziz, compozitorul învăţat… Ne-au încântat şi în septembrie trecut la Galaţi! Alături de instrumentişti şi vocalişti români şi străini din formaţie, va evolua şi actorul Vlad Gălăţianu.
Regalul muzical are loc la Galaţi cu prilejul Zilelor Europene ale Patrimoniului, 19 septembrie, la ora 19,30, în curtea Muzeului Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos din str. Domnească, nr.141! Va fi prezentă deci formaţia „Anton Pann”, aflată în turneu naţional cu spectacolul "Unicornul - o călătorie în istoria noastră". Organizatorii sunt Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Arhiepiscopia Dunării de Jos, Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, Muzeul Spiritualităţii Creştine, care este şi gazdă primitoare, Teatrul Muzical „Nae Leonard”.
Absolvent al UNATC, tânărul actor Vlad Gălăţianu („prieten apropiat al Teatrului „Nottara”, scrie pe site-ul teatrului bucureştean unde a jucat în mai multe spectacole), în câteva piese radiofonice, dar a jucat şi într-o operă - opera, în Sfântul Gheorghe, din „Lucia di Lamermoor” de Donizetti, pe scena Operei Naţionale Bucureşti. El face parte şi din echipa de actori ai serialului de la Prima TV „Mondenii” – personajul Ion Ion Ţiriac.
Cum să vezi trecutul şi în 3 D!
O şansă rară pentru iubitorii de istorie va fi să viziteze tot acum o expoziţie de construcţii miniaturale, care le va permite să vadă, de data aceasta nu în vechi imagini plate, ci în 3 D, machete ale clădirilor incluse în patrimoniul tehnic şi industrial al Galaţiului, clasate ca „monumente istorice”! Expoziţia este organizată de gălăţeni de suflet, implicaţi până acum în multe astfel de acţiuni cu adevărat culturale: Asociaţia „Tinerii şi Viitorul”, acum împreună cu Penitenciarul din Galaţi.
Evenimentul ilustrează foarte bine şi tema aleasă anul acesta pentru Zilele Europene ale Patrimoniului (ZEP), care sunt sărbătorite anual în fiecare septembrie: „De la meşteşug la industrie - patrimoniul tehnic şi industrial din România”. Teama fiind aleasă cu scopul "de a sensibiliza un număr cât mai mare de cetăţeni privind cunoaşterea şi respectarea patrimoniului lor cultural", explică organizatorii.
Şi pe 19 septembrie, data stabilită pentru începerea celei de a XXIII-a ediţii a Zilelor Europene ale Patrimoniului, dar şi duminică, 20 septembrie, gălăţenii şi tecucenii vor avea parte de multe „evenimente culturale care să ilustreze beneficiile aduse de conservarea îndeletnicirilor tradiţionale, a măiestriei meşterilor creatori de patrimoniu cultural material mobil şi imobil sau imaterial, a produselor tradiţionale şi a industriei activităţilor culturale”.
S-au implicat foarte multe entităţi culturale: Biblioteca judeţeană „V.A. Urechia” Galaţi, Biblioteca Municipală „Ştefan Petică” Tecuci, Centrul Europe Direct, Muzeul judeţean de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi, Asociaţiile „Galaţi, oraşul meu” şi „Galaţi 2020”, Asociaţia pentru Promovarea Patrimoniului Cultural.
Vă place Pann?
Parafrazând titlul unui film celebru, adăugăm întrebării şi nişte mostre din textele pe care formaţia „Anton Pann” le cântă de ebicei. Iată de pildă, din poezia „Cântec de dor” (Nu mai poci de ostenit): Of!/ Nu mai pociu de ostenit/ Tot umblând după iubit,/ Şi nimic n-am folosit.” Sau „Pe mine ce m-a mâncat”: Pe mine ce m-a mâncat,/ M-au veştejit, m-au uscat,/ Şapte fete dintr-un sat Ş-o nevastă cu bărbat.// Da´ nevasta dracului,/ Mă spuse bărbatului,/ Mi-a dus belea capului,/ M-a făcut râs satului.” Sau Sau şi mai bine „Cântec de mahala” (Leliţă Săftiţă): „Leliţă Săftiţă!/ – Auz neiculiţă!/ – Dar dacă auzi/ De ce nu-mi răspunzi?// Că e mult d’aseară/ De când şez p’afară/ Poarta-ncunjurând/ Şi tot aşteptând”… Câştigăm o comoară oblojind inima cu slove de iubire de altădată şi cu sonuri de mult uitate.
Şi spunea Iorga despre Pann: "Cântareţul de giumbusuri, lăutarul literar al petrecerilor, ghiduşul de ietacuri, amorezatul care căuta la ferestruicele căsuţelor de mahala, prinzând ceasul când lipseşte respectivul jupân, tovarăşul ceasurilor de veselie ale preoţilor, dascălilor, ţârcovnicilor, cărora li zice pe glas de psaltichie lucruri care fac parte din plăcuta slujbă a Satanei."
Pann aduna astfel în culegerea sa de inimă, antalologator avant la lettre, poezii ale poeţilor Văcăreşti, de Conachi, Mumuleanu, Cârlova, Bolliac, Grigore Alexandrescu, la care aăuga propriile sale versuri.
