"Într-o geroasă dar senină duminică de început de iarnă, acum exact 125 de ani, la 11 noiembrie 1890, într-o sală de la etaj a Liceului „Vasile Alecsandri”, s-a desfăşurat o emoţionantă adunare festivă" - aşa a început ieri dimineaţă, în Sala „Mihai Eminescu” a bibliotecii judeţene, în deschiderea Zilelor Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia”, o adevărată lecţie de istorie rostită de managerul instituţiei, prof. dr. Zanfir Ilie.
Debuta în 16 octombrie 1871, înaintea altor mari oraşe culturale, astăzi mai generos ridicate de soartă, ca bibliotecă publică de stat, şi primea zestrea celui care, deşi nemţean, a iubit Galaţiul şi l-a adoptat, fiind peste patru decenii deputat şi senator de Covurlui, reuşind să molipsească de exemplul său de donator de carte pe rege, Academia şi alte instituţii, pentru înzestrarea bibliotecii gălăţene care trebuia să fie un soare cultural şi pentru românii de peste Prut. Ca şi astăzi, când cartea noastră îşi împrăştie lumina în cinci filiale din Republica Moldova şi două din Bugeac, Ucraina. Managerul a invocat-o şi pe Emilia Schwartz, eleva de 15 ani care, la inaugurarea de acum 125 de ani, recitase din Eminescu, şi, învăţând lecţia generozităţii de la Urechia, a oferit apoi bibliotecii, la sfârşitul vieţii, la aniversarea din 1965 a bibliotecii, colecţia sa impresionantă de peste 500 autografe preţioase, obţinute, după o corespondenţă de o viaţă, de la nume mari din cultura lumii: Zola, cei doi Dumas, Verne, Twain şi mulţi alţii. Din cele peste 6.000 de volume achiziţionate de Urechia din ţări europene, cheltuind enorm pentru cărţi cele rare - chiar incunabule şi gravuri, extrem de rare, ale lui Rembrandt, zestrea s-a înmulţit de 145 de ori, ajungând astăzi la peste 870.000 de „unităţi”, depăşind „porţia” de o carte pe cap de locuitor în judeţ, după cum observa managerul.
Biblioteca, călătoarea…
Biblioteca, găzduită iniţial de prestiguiosul Liceu „Vasile Alecsandri”, până când cărţile n-au mai încăput şi unele rafturi au fost scoase pe hol, s-a transmutat apoi la Ateneu (Palatul „V. A. Urechia”) - actualul Teatru „Fani Tardini”, urmând clădirea Palatului de Justiţie - actualul sediu al Universităţii „Dunărea de Jos”, Casa Armatei, apoi Casa Corpului Didactic, din 1968 aşezându-se în locul de acum, fostul palat al primei instituţii europene din România, Comisia Europeană a Dunării, găzduită de oraşul care, spunea ieri managerul bibliotecii, fusese la un moment dat menit să ajungă capitală a ţării. Chiar şi în Al Doilea Război Mondial, când biblioteca fusese evacuată la Caracal şi Iaşi, biblioteci volante poposeau în spitalele de campanie, ogoindu-i pe răniţi. Astăzi, numărul filalelor gălăţene a ajuns la patru, cea de-a cincea, „H. P. Bengescu”, urmând să se deschidă în Sala Sporturilor din cartierul Dunărea. Aşezâmântul este un brand cultural, cu reviste (cea de cultură şi viaţă a bibliotecii, „Axis Libri”, cea de istorie şi critică literară, „A”, scoasă în colaborare cu filiala Uniunii Scriitorilor), festivalul-târg internaţional de carte, editura bibliotecii, cu numoroase publicaţii enciclopedice. Salonul literar a găzduit scriitori din ţară şi străinătate, academicieni precum Eugen Simion, Mihai Cimpoi, Nicolae Breban, Nicolae Dabija, Valeriu Matei, Dan Berindei, Dinu Giurescu şi mulţi alţii, scriitori, publicişti şi editori precum Cărtărescu, Ioana Pârvulescu, Liiceanu etc., ducând astfel în ţară renumele unui oraş cultural.
Muzică foarte tânără şi un Rembradt foarte bătrân…
Deschiderea Zilelor Bibliotecii, cu desfăşurare între 9 şi 15 noiembrie, a beneficiat ieri şi de un spectacol al micuţilor de mare viitor Mara Medeleanu, Bianca Miron şi Vlad Cacenschi, elevi la clasa de canto muzică uşoară a profesoarei prof. Emilia Savu, a Şcolii de Arte a Centrului Cultural „Dunărea de Jos”. La opt ani, micuţa Mara a cântat prima, titlul fiind concludent: „Ştiu ce vreau!”. Profesoara sa, care serba ieri 30 de ani pe scena Teatrului Muzical, a fost prima care a primit, de la directorul bibliotecii, albumul cu reproduceri Rembrandt, proaspăt editat de bibliotecă.
Foto Victor Cilincă
