De Ziua Culturii Naţionale, evenimente la Galaţi şi Brăila
Numai ochi, ochişori şi urechiuşe au stat elevii din mai multe clase ale Liceului Tehnologic de Marină gălăţean când, de Ziua Culturii Naţionale, de ziua lui Eminescu, au primit oaspeţi, în Biblioteca şcolii, pe câţiva scriitori gălăţeni cunoscuţi, în frunte cu poetul Corneliu Antoniu, preşedintele Filialei S-E a Uniunii Scriitorilor din România (USR), care şi-a prezentat echipa venită să le cuvânte tinerilor despre Eminescu, „tezaur naţional, bun al nostru comun”. A vorbit primul, cum se şi cădea, pof. univ. dr. Dumitru Tiutiuca, eminescologul care nu este pentru prima oară în această şcoală a Mărilor şi a Dunării (apropos, chiar şi Eminescu avea de gând să se îmbarce pe o corabie a zărilor, la Giurgiu, şi dacă nu dădea acolo trupa de teatru peste el, cu muză cu tot, cine ştie unde ar fi strălucit steaua sa…). Profesorul mărturisea că a ales să fie printre elevii curioşi de aici şi nu la Statuie (de altfel Eminescu se cuvine a fi sărbătorit peste tot şi mereu), conchizând că „orice poezie bună este un balsam”. La rândul său, poetul şi profesorul universitar Iulian Grigoriu a citit un poem eminescian rar prezentat şi a adus cuvenite contraziceri celor care, cu bună voinţă, exagerează însă, confundând încărcătura filosofică a operei Poetului, cu creaţia ştiinţifică filosofală în sine. Poetul neobosit şi ziaristul Ion Zimbru a vorbit scurt: o amintire emoţionantă de la Iaşi, de la moartea poetului Mihai Ursachi, autorul celebrului stih „Trăiască Poezia şi Marii visători!” Acolo, l-a văzut gălăţeanul pe poet odihnindu-se pe catafalc şi chiar atunci l-a şi auzit… vorbind; era o înregistrare chiar dintr-o conferinţă despre Eminescu! Tânăra poetă Simona Toma, secretara filialei şi sufletul acesteia la foarte multe manifestări culturale reuşite, şi-a recitat un mărgăritar propriu, o poezie de suflet, şi chiar s-a adresat la un moment dat copiilor în limba sintetică a mesajelor electronice, cucerindu-i de partea receptării. Şi, nu în cele din urmă, dascăl la această şcoală, poetul şi regizorul Gabriel Gherbăluţă (a avut succese frumoase de public şi în festivaluri cu trupa liceului) ne-a făcut surpriza regizării unui mic recital de poezie eminesciană, trei fete şi doi băieţi străduindu-se să ni-l aducă din noi pe Poet aproape…
Şi apropo de limbă electronică tocmai evocată: redactorul-şef Eminescu, cel care dădea rapid replica ziariştilor greşiţi şi altora care scriau la ziare din ţară, de la Pesta, Viena ori Bruxelles, cât de repede se putea pe vremea aceea a telegrafului şi a primei agenţii de ştiti, Havas, ar fi fost desigur şi dumnealui foarte activ pe facebook, de-ar mai fi trăit în vremurile noastre. Aşa încât am constatat că poetul naţional este la fel de accesibil elevilor şi pe net, şi pe carte. Astfel, o elevă a descărcat de pe un blog oarecare, ca să ni-l citească, un poem de Eminescu, dar fiindcă nu ajunge să iubeşti poezia, trebuie să ştii şi carte, textul… avea destule greşeli de culegere! A trebuit să intervină profesorul Gherbăluţă ca să pună literele potrivite la loc; de unde se vede că încă nu se poate învăţământ fără profesori şi Poezie fără poeţi…
Adăugăm că, în aceleaşi clipe, filiala scriitorilor desfăşura un eveniment de suflet şi la Casa de Cultură din Ianca, jud. Brăila, unde invitaţi erau scriitorii Vasile Datcu, Constantin Gherghinoiu şi prof. Dumitru Anghel, critic.
