Anul Brâncuşi/ Inaugurat cu sculptură, la…Teatrul Dramatic

Anul Brâncuşi/ Inaugurat cu sculptură, la…Teatrul Dramatic
Evaluaţi acest articol
(22 voturi)

Lucrările lui Sergiu Dumitrescu şi ale lui Liviu-Adrian Sandu, expresii ale unor stiluri diferite

O expoziţie de sculptură, un gen artistic pe care îl vedem mai rar în expoziţii în spaţii de expunere din afara muzeelor, poate fi admirată acum şi de spectatorii Teatrului Dramatic „Fani Tardini”, în foaierul căruia expun doi apreciaţi artişti plastici gălăţeni – sculptori în primul rând! Vernisajul s-a făcut… de pe scenă: la Gala Culturii Gălăţene de marţi, 26 ianuarie, la Dramatic, managerul Muzeului de Artă Vizuală, Dan Basarab Nanu, i-a prezentat pe cei doi şi o expoziţie care deschide astfel frumos, prima, Anul Brâncuşi, cu sculpturi realizate de Sergiu Dumitrescu şi Liviu-Adrian Sandu. A fost dificil, mărturisea managerul, să se oprească doar la două nume din bogata ofertă artistică gălăţeană. Pe aceeaşi scenă pe care, în aceeaşi seară, era premiat pentru activitatea sa unul dintre oamenii muzeului, muzeografa, criticul de artă şi plasticianul Mariana Cocoş, a fost invitat să urce singurul expozant  care a putut ajunge la eveniment, noul renascentist Liviu-Adrian Sandu, muzeograf la aceeaşi instituţie. Chemat pe scenă ca să spună două cuvinte, artistul s-a executat cu… „Vă mulţumesc!”, primită cu aplauze amuzate  de către public. Sculptorul modernist Sergiu Dumitrescu nu a putut fi prezent, a fost însă fiul său, plasticianul Sergiu Dumitrescu Jr. I-am văzut, printre cei prezenţi la Gală, pe plasticienii Gheorghe Miron, Florian Doru Crihană, criticul şi istoricul de artă Corneliu Stoica, şi dumnealui premiat în aceeaşi seară, artişti tineri, prieteni. Păcat că, asistând la Gală, spectatorii n-au avut parte şi de un vernisaj propriu-zis, pentru cei grăbiţi expoziţia fiind văzută doar cu coada ochiului… A fost însă onorată de prefectul Dorin Otrocol.

Două genuri diferite, două oferte Despre lucrările expuse, putem spune că pot satisface gustul unor receptori diferiţi. Am remarcat de pildă la Sergiu Dumitrescu fluiditatea construcţiilor realizate din lemn lustruit, cu porţiuni aurii, nişte volume prietenoase, cam ca la Henry Moore de pildă, dar şi cu trimiteri la posibile mitologii africane şi mediteraneene, artistul folosind, printre materialele sale, şi unele exotice: din lemn de mahon, de paltin, din  păr african, după ce în altele a folosit şi marmura, catifeaua şi foiţa de aur. Sculptorul, director al Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, autor cu expoziţii în ţară şi străinătate (la Cuneo, în Italia, de pildă), cu sculpturi  de mici dimensiuni şi instalaţiile plastice realizate mai ales din lemn polizat sau din metal, este însă cunoscut şi ca autor al unor lucrări mari, de for public, din metal: două aflate în Parcul Cloşca - „Veghe” (1995) şi „Trecerea în lumină” (1997) - şi cunoscutul cub albastru de pe strada Brăilei -  „Veşmânt” (1991) şi, pe aceeaşi stradă, o clopotniţă simbolică, pe locul fostei Biserici „Sfânta Sofia”.  El a coordonat şi trei ediţii ale Taberei naţionale de sculptură în metal – în 1991, 1995 şi 1997.

Doctor în Arte Plastice şi Decorative (cu teza sa „Morfologia emoţiilor în sculptură figurativă”), Liviu-Adrian Sandu s-a numărat recent printre finaliştii concursului internaţional organizat de Art Renewal Center (ARC), unul dintre cele mai mari muzee on-line, cu peste cinci milioane de vizitatori anual şi expoziţii la Barcelona şi New York! ARC, o organizaţie alcătuită din colecţionari, artişti şi istorici de artă conduşi de milionarul Fred Ross, are ca filozofie tocmai cultivarea „valorilor Realismului tradiţional”, a Frumuseţii!  Gălăţeanul a fost selectat chiar cu două lucrări, busturi din teracotă – un cap de copil – Smaranda, precum şi portretul regretatului actor gălăţean Marcel Hârjoghe. Una dintre cele mai „vii” lucrări este bustul medicului filantrop Aristide Serfioti, instalat la Spitalul Militar care poartă numele medicului. Artistul a fost profesor asociat în cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, în specializarea Artă Sacră, predând acolo Anatomia Artistică şi Studiul Desenului şi câţiva ani la Facultatea de Arte a Universităţii „Dunărea de Jos”, unde a predat Anatomie artistică şi Desen, dar şi la Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin”. El  a fost freelancer la mai multe companii europene şi  americane, pentru care a realizat lucrări de design grafic, modelare 3D şi animaţie. În prezent este un apreciat muzeograf la Muzeul de Artă Vizuală. De mai bine de un deceniu, a creat busturi şi lucrări de sculptură publică în întreaga ţară, devenind un maestru în tehnica teracotei, cea excelent reprezentată în Antichitate şi în Renaştere. În sculptură, ştie să atingă performanţa sculptorilor greci antici, care redau inclusiv culoarea ochilor din daltă sau din piesa turnată! „Visul meu suprem este să cioplesc în marmură lucrări de anvergură”, declara el recent, iar Galaţiul are nevoie de multe lucrări de for public variate, aşa cum cei doi, precum şi alţi buni plasticieni gălăţeni, le pot oferi! Doar că autorităţile locale nu pot fi învinuite de lipsă de iniţiativă, din moment ce chiar nu ştiu: lipsesc cu… dărnicie la mai toate evenimentele noastre culturale!        

Citit 1809 ori Ultima modificare Luni, 01 Februarie 2016 17:35

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.