Este greu să scrii scurt despre acest scriitor! A debutat ca dramaturg în 1979. În timp, dramaturgul a fost remarcat în cronici de Valentin Silvestru, Paul Everac, Constantin Trandafir, Laurenţiu Ulici, Paul Tutungiu, Ionel Necula şi câţi alţii. Nu avem loc să spunem ceva şi despre romancier, prozator sau fabulist; că, de pildă, volumul “Colecţionarul de excepţii”, apărea în ´83 la Junimea, în 50.000 de exemplare! Nedrept de puţin jucat, prolificul dramaturg şi prozator cu o cadenţă serioasă şi după, şi înainte de 1989, când era o performanţă în sine să fii publicat de editurile mari din ţară aşa cum a fost publicat gălăţeanul nostru, nu a abandonat dramaturgia, nici nu a cedat modelor trecătoare, vulgare, cu priză, zice-se, la public, de fapt la mulţi „producători”. Ţin minte un scenariu radiofonic pe care, foarte tânăr fiind, l-am remarcat la Radio România, fără să ştiu că era scris de un gălăţean pentru urechile întregii naţiuni ascultătoare. O comedie, gen în care dramaturgul excelează, avea să bată însă toate recordurile la Galaţi, fiind jucată pe scena Teatrului Dramatic, dar şi în turnee în ţară, lucru încă neegalat de altcineva la noi. „Semnat indescifrabil Mitică” s-a jucat, iată, de peste 150 de ori! Şi fusese pusă în scenă atunci când autorul nici nu mai era director la Teatrul Dramatic, unde are portretul în teatru, alături de ceilalţi manageri din vreme; munca în teatru fiindu-i, desigur, o şcoală bună creatorului…
Jucat de George Constantin, Mihăilescu Brăila, Albulescu…
După debutul cu „Semnat indescifrabil Mitică”, în ´79, a urmat „Octombrie cu ghiocei”, în 1989, tot la Dramatic. Dar şi pe scena Teatrului „Maria Filotti” din Brăila, în 1981, cu „Pământul, după ora zece şi cinci”, în regia lui Al. G. Croitoru. „Puncte cardinale” s-a difuzat la Radio Bucureşti, tot în ´81 - cu George Constantin, Corado Negreanu, Mircea Albulescu, Dorina Lazăr, Tatiana Iekel, Ion Marinescu şi mulţi alţi actori cunoscuţi, în regia lui Constantin Dinischiotu. Publicat recent şi în volumul său de teatru „Muntele personal” (Ed. Pax Aura Mundi, 2005), textul „La început a fost peştele” fusese „jucat” în Cenaclul de dramaturgie al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti şi revistei Teatrul, în ´82! Un spectacol-lectură cu nume mari de actori de la Teatrul Giuleşti, în regia lui Alexa Visarion: Ştefan Mihăilescu Brăila, Sebastian Papaiani, Adriana Trandafir şi alţii.
Dacă nu a fost jucat mult, Dan Plăeşu a fost jucat lung şi a tipărit mult, căci a şi scris îndelung. Volumul de faţă cuprinde comedie în registru simbolic, cu metafora aproape de fabulă, precum piesa care dă numele volumului de faţă – „Ce mai fac sisifii - comedii”, Ed. Sinteze, 2015. Satira sa este între Băeşu şi „de Urzica”, urcând de multe ori prin accente filosofice. Avem în acest volum cinci piese, cu titluri care te fac desigur curios: „”Cosmos Voiaj” S.R.L.”, „Cursa de Bruxelles”, „Ce mai fac sisifii”, „Telenovele cu milionari” şi „Întâmplare cu măscărici”. Politicul şi socialul acestor zile este încifrat în toate, ca într-o „Istorie ieroglifică” modernă, amintind de încifrările la care eram nevoiţi să recurgem înainte de revoluţie pentru a păcăli măcar puţin cenzura.
Farsă, fabulă şi nebunie
„Cursa de Bruxelles – comedie cu cetăţeni” este o farsă politică, în care cursanţii cu joburi bine plătite, tocători de bani publici, sunt instruiţi să pară empatici, de pildă să pretindă că ştiu cum e să mergi şi cu autobuzul. Un mare potent aruncă cu bani, la întâmplare, din avionul personal, într-o tombolă care schimbă relaţiile unor şomeri cu puterea. Unul primeşte ca dar la nunta fetei bossului… Cocseria, închisă, a Combinatului Siderurgic, neavând în schimb de făcut „decât”… să plătească salariile muncitorilor. „În amintirea acestui mare oraş... fost industrial”, şomerul devine „partener” al bossului nevăzut. Ca inovaţie-legătură la tehnologia actuală, Vocea PR-ului vine de sus, făcând legătura între plebe şi voinţa bossului-Dumnezeu, se vorbeşte şi la telefonul mobil. Ziaristul din Dan Plăeşu ne aduce şi altă temă actuală, în „Ce mai fac sisifii”. Cu jocuri de cuvinte legate de pietre, chiar şi numele personajelor se joacă: Pietroniu face trimitere la acel arbitru al eleganţei, scriitorul roman Petronius, consilierul său nu poate fi altul decât Pietricel, Cela vine, firesc, de la Pietricela, intră un sisif şi o sisifă, apar doi bolovani, căci restul au fost, normal, delapidaţi, iar sisifii nu mai au cum să meargă la servici căci n-au ce rostogoli, vin doi halebardieri dintr-o altă epocă, un misterios Haş-Doi-O şi alte personaje. Zice Pietroniu despre averile sale împietrite: „Balcanii mustesc de poveşti, Carpaţii, la fel, ştii doar: Babele, Sfinxu´, Pietrele Doamnei, Piatra Arsă, munţii în ansamblu, că şi ăştia sunt tot nişte pietre mai mari, în fond…/ PIETRICEL (continuă): Apoi…Piatra Neamţ, Piatra Olt, Piatra Frecăţei…” Şi „dacă baroni nu e, nimic nu e”, spune sluga în altă parte. Sau: „Barosanii ăia, făcuţi de Domnia Voastră (…) pe viitor, ei trebuie să iasă din nou la interval. Şi în următorul viitor, la fel. Şi tot aşa până se vor termina toate viitoarele… Sau viitorurile?”/ „STAMATE: Hai, mă, bagă veselie! (…) Aşa, râdeţi, râdeţi! E ordin! (…) Uite ce ţară veselă avem! Săracă şi veselă!” Dar e criză, bolovanii s-a făcut „praf şi pulbere”, de fapt, au fost vânduţi – sună cunoscut?
„Telenovele cu milionari – istorie satirică”, cu un travesti, uzează şi de tehnologie: un material filmat. O fundaţie galactică de binefacere sponsorizează vârtos afacerea dlui Vârtosu, cu un meteorit de diamante şi, mai important, cu dosarul de acte necesare gata făcut. „Întâmplare cu măscărici” e o „fantezie horror”: angajarea unui bufon acum, când posturile de specialişti sunt blocate, nu ca în angajare de clovn la Vişniec, ci un casting la care participă şi… morţii. Cu un Cor al pensionarilor, care scandează: „Am muncit şi am răbdat/ Vrem sicriul compensat!”
În “Cosmos Voiaj” S.R.L. – comedie cu extratereştri” ,un personaj se numeşte… 401, un altul, 402; de fapt nu sunt extratereştri, ci escroci, vecini de… de numere în celule). Comedie bufă.
Membru al Uniunii Sceiitorilor şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti, fostul preşedinte al Cenaclulul de umor „Verva”, Dan Plăeşu e un Sisif norocos, căci împinge numai în sus!
