* Autoarea a aflat întâmplător, după o lună de la festivalul din Ipoteşti, că a fost premiată *
„Aflu, cu ocazia târgului cărţii Axis Libri, când domnul Zanfir [directorul Bibliotecii „V.A. Urechia”] a avut bunăvoinţa să-mi dea ultimul număr din Convorbiri literare, că şi anul acesta, la Botoşani, mi s-a mai decernat un premiu pentru critică literară la Concursul Naţional de Poezie şi interpretare critică a operei eminesciene, Porni Luceafărul”, ne scrie poeta, prozatoarea şi eseista gălăţeană Oana Dugan. Mai precis, un premiu la secţiunea de interpretare critică a operei eminesciene.
De ce nu ne miră? Într-o ţară a lucrurilor bifate, „să fie acolo”, afli din presă ceea ce ar trebui să ţi se comunice prin telefon. Se pare că s-au încurcat mailurile. „Aveau, totuşi, numărul de telefon”, spune Oana, care, după ce-a aflat vestea - într-un târziu, căci festivalul s-a desfăşurat la jumătatea lunii trecute! - l-a contactat pe scriitorul Gellu Dorian, organizator al evenimentului.
Important este însă că, pentru al doilea an consecutiv, Oana Dugan primeşte acelaşi premiu la acelaşi concurs. A folosit de altfel un pseudonim, „pentru a nu influenţa juriul”. Titlul eseului premiat este Rugăciunea unui dac - manifest indico-dacic în context universal.
Originalitatea eseului constă în eliminarea controverselor privind atribuirea unui titlu, având legătură cu istoria Daciei, unei poezii de influenţă filosofică extrem-orientală; decodarea din punctul de vedere al influenţelor mitico-spirituale indo-europene a versurilor poemului.
Cadru didactic universitar cu o experienţă americană pe plaiuri chinezeşti (pentru opt luni Visiting Professor la Universitatea din Shantou, China, unde a predat limba engleză şi a făcut cercetare, printr-un program american), gălăţeanca a avut curajul să privească figura lui Eminescu prin prisma ultimelor cercetări privind viaţa, opera, dar şi activitatea jurnalistică, politică şi de activist român a poetului, renunţând la clişeele comode.
„Nici la ora actuală nu mi-am recuperat diploma! Dar se pare că ea există!”, ne scrie, optimistă, Oana Dugan.
Anul trecut, gălăţeanca smulgea chiar trei premii, din domenii diferite: critică, proză şi poezie. Pe lângă premiul de la Ipoteşti, la „Porni luceafărul”, a primit un premiu la concursul Naţional de Creaţie Literară „Vasile Voiculescu”, la Buzău, pentru proză fantastică, în care şi-a folosit experienţa acumulată în Orient, dar şi o diplomă de onoare la Paris, la Concursul European de Poezie Francofonă Europoésie 2008, desfăşurat sub egida Asociaţiei Rencontres Européennes - Europoésie, pentru poezie scurtă şi haiku, într-o confruntare cu peste 100 de poeţi francofoni din toată lumea, cu peste 250 de poezii în concurs, fiind singurul român premiat.
Oana este mândă că a făcut să se vorbească în capitala Franţei despre România şi despre Galaţi. Şi în 2001, Uniunea Poeţilor Francezi i-a decernat premiul pentru critică literară. A publicat două cărţi, amândouă fiind premiate peste hotare. Şi, bineînţeles, a fost contactată de organizatori, ca să-şi primească premiul…
