Patru ani de la despărţirea de scriitorul Mircea Ionescu | Manuscrisele nu ard, scriitorii nu dispar!

Patru ani de la despărţirea de scriitorul Mircea Ionescu | Manuscrisele nu ard, scriitorii nu dispar!
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Tocmai am avut bucuria să descopăr câteva frumoase povestiri de vânătoare ale lui Mircea Ionescu –  energicul prozator şi jurnalist gălăţean – , publicate online, adică, fără hotare! Scriitorul care ne-a părăsit pentru câmpurile de vânătoare celeste în 2013, pe 7 aprilie, este astfel accesibil şi din străinătate!  “Aşa cum v-am spus, am avut marele noroc să-mi fac ucenicia alături de nişte mari seniori ai vânătorii. Suflete mistuite de dorul unei partide de vânat de altă dată, pline de nobleţe şi respect pentru…fiara hăituită, în care vedeau un autentic şi nepreţuit adversar. Fiu, nepot, strănepot de vânători, aveam patima în sânge şi chemarea tainică a depărtărilor în suflet. Eram, cum să vă spun, vânător înnăscut, nu făcut!” – citesc în povestirea “Bursucul”, publicată de revista de cultură ecologică şi civilizaţie tradiţională “Pagina verde”, tocmai în Caraş-Severin. Scrisă cu atmosferă, umor şi cu final surprinzător, povestirea a fost tipărită pe hârtie în volumul “Braconierul – Povestiri de vânătoare” – Editura Pax Aura Mundi, Galaţi, 2007. Unele schiţe de aici au dulceaţa povestirile cu câini de vânătoare credincioşi ale contelui Lev Tolstoi.

Scriitorul Mircea Ionescu a iubit Dunărea, câmpurile cu vieţuitoare mărunte, dar şi nopţile destinate adânc scrisului, când maşina sa de scris răsuna ca mitraliera în somnul cartierului.

Am găsit şi pe internet cuvinte de admiraţie din partea  unui cititor anonim, după obiceiul vremurilor noastre electronice, însă , evident, un om de suflet,  căruia cineva i-a dăruit, din propria bibliotecă chiar, “Braconierul”. Cititorul a aşternut pe… web aşa: <<Pentru cititorul de proză scrisă înainte de ’89, dar şi după, Mircea Ionescu nu este un necunoscut. Fie că a publicat nuvele poliţiste în “Moartea paharelor de cristal”, Junimea, 1974, sau romanele “Singurătatea calului troian”, “Adevăr şi metaforă”, “Taina bătrânului fort” sau “O anchetă ratată”, “Cacialmaua”, “Capcana ucigaşă”, “Taina spovedaniei” şi “Misiunea ultrasecretă”, fie aceste “Povestiri de vânătoare”, este prezent în librării şi în biblioteci. Povestirile de vânătoare sunt adevărate călătorii în lumea atât de specială a vânătorilor şi pescarilor, în lumea tăcută a gândurilor, în lumea animalelor. Câteva dintre povestirile din această carte sunt nişte mici bijuterii ale genului, reuşind cu mult talent să introducă cititorul, cu emoţie, în miezul aprins al întâmplării.>> Autorul <<îşi deapănă gândurile, amintirile şi întâmplările de pe ghemul timpului, cu tăcută melancolie..>>

Mircea Ionescu se năştea la Tg. Bujor, pe 20 decembrie 1938. Absolvent al L.V.A., apoi de Filologie, în Universitate la Iaşi, apoi jurnalist de investigaţie (de unde poate şi pasiunea pentru policier), şef de secţie la “Viaţa liberă” şi redactor-şef adjunct la cotidianul “Acţiunea”, editor. A început, fără plăcere, şi Dreptul, folositor însă pentru romanele sale poliţiste de mai târziu: devenea astfel unul dintre importanţii scriitori români de literatură poliţistă.  Iată şi un pasaj privind dosare de corupţie (cât de actual!) în cartea sa “Misiune ultrasecretă”: “Paul avu grijă să reconstituie uşoarele urme de praf de pe dosare cu ajutorul unui pulverizator umplut cu talc şi cu praf de cărbune. Cu o cârpă, s-au şters chiar şi posibilele urme de pantofi”.

Dacă ar fi trăit în Capitală sau în Occident, ar fi avut deja nume de stradă!  “Taina bătrânului fort”, roman exemplar, publicat la cunoscuta Editură Ion Creangă Bucureşti, îl plasa între greii literaturii, atât de dificile şi de rar abordate de scriitori, a aventurii pentru copii! A scris povestiri şi romane, scenarii. Cele mai multe romane ale sale au văzut lumina tiparului la prestigioasa editură Junimea din Iaşi. A debutat în 1954, în revista „Tânărul scriitor”, din Bucureşti, apoi a experimentat gen după gen! Rămâne o voce nu numai în pleiada scriitorilor gălăţeni, acum, şi la îndemâna cititorilor din mediul electronic!

Citit 1331 ori Ultima modificare Miercuri, 05 Aprilie 2017 17:16

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.