Declaraţie de dragoste fluvială a istoricului Marian Moşneagu. "Galaţiul are întâietate în istoria Marinei"

Declaraţie de dragoste fluvială a istoricului Marian Moşneagu. "Galaţiul are întâietate în istoria Marinei"

În imagine, istoricul oaspete şi managerul muzeului, flacaţi de doi membri ai Asociaţiei Trasiţia militară din Galaţi
Evaluaţi acest articol
(5 voturi)
2 comentarii

Comandorul doctor în istorie Marian Moşneagu a cucerit inimile participanţilor la Colocviile Constructorilor de Nave (CCN) de vineri, 3 noiembrie, de la Bibliotca "V. A. Urechia" - o ocazie rară pentru gălăţeni! Elegant, cu umor, informat în domenii diverse (în domeniul teatral, vorbea despre actori din provincie), istoricul militar a vorbit despre fostul Arsenal al Marinei de la Galaţi, despre dezvoltarea Flotei de război la vreme de dictatură carlistă şi ceauşistă. Istoricul a prezentat ultimele sale albume şi cărţi, precum şi teza sa de doctorat - "Politica postbelică a României (1944-1958)", apărută în două ediţii, la Editura "Mica Valahie", Bucureşti, prefaţată de renumitul istoric Gheorghe Buzatu.

Datorită redactorului coordonator al Caietelor CCN, Silvia Panaite, istoricul s-a întâlnit şi a doua zi cu iubitorii de istorie, la Muzeul "Casa Cuza Vodă". Am notat cu bucurie aprecierile despre rolul oraşului nostru şi în istoria navală, din partea oaspetelui foarte bine informat (am încercat să mă strecor, să ofer în dar celui care ne-a dăruit clipe rare măcar informaţia despre motorul submarinului "Rechinul" din Galaţi, însă am aflat că ştia foarte bine chestiunea!).

"N-am fost răsfăţat în viaţa mea, în două zile, într-o companie atât de elegantă şi de elevată cum sunteţi dumneavoastră cei de astăzi şi concitadinii de la, cum îi zic eu, Liga Navaliştilor" - mărturisea oaspetele, care a făcut "o mică escală spirituală la Galaţi. Galaţiul, pentru marinari, pentru noi toţi, este leagănul Marinei. Existenţa Marinei Militare, de la 1860 - uitaţi, suntem în casa lui Cuza, ce frumos: Cuza a avut  ambiţia aceasta, a unit cele două flotile şi a creat Corpul Flotilei, embrionul Marinei de Război, Marinei Regale, Forţelor Navale  de astăzi". Adăugând: din cei 157 de ani ai Marinei Militare, "o treime au fost anii de glorie petrecuţi la Galaţi", unde a fost sediul Flotilei de Dunăre. Ospetele a evocat un simpozion, dinainte de Revoluţie, când comandantul Flotilei Militare i-a arătat, din Turnul de Televiziune, Ţiglina, cu locul fostului Comandament al Flotilei şi Arsenalul. Academia Navală, aniversată în 17 noiembrie, "îşi revendică originea de la Şcoala Copiilor de Marină, în sensul în care învăţămânul de Marină a plecat de la Galaţi. Iată de ce Galaţiul are prioritate, întâietate, în istoria Marinei, pentru că a generat proiecte, politici şi strategia noastră de dezvoltare".

Nu vezi prea des aşa ceva: bucuria cercetătorului de a povesti, de a dărui amănunte istorice pe care cunoscutul istoric militar, dublat de jurnalistul militar, care ştie să descopere un adevăr cu totul nou într-un amănunt din umbră!

Profesorul Cristian Dragoş Căldăraru mărturisea public că a primit întotdeauna o informaţie la telefon sau documente, istoricul ajutând, fără invidie, alţi cercetători din ţară! Din prezentarea făcută de către directorul Muzeului, "în diagonală", din biografia extrem de încăpătoare a oaspetelui, aflam că istoricul a publicat peste 500 de studii de specialitate şi articole, dicţionare, enciclopedii, în reviste de istorie şi militare din ţară, inclusiv în prestigiosul şi longevivul "Magazin istoric", "Revista muzeelor" şi multe altele. Este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi al Asociaţiei Române de Istoria Presei, care i-a decernat Premiul naţional pentru jurnalism "Nicolae Sever Cărpinişan". A primit şi Premiul "Radu Rosetti", acordat de Fundaţia culturală "Magazin istoric", şi Premiul de excelenţă "Comandor Eugeniu Botez", al Clubului Amiralilor. Este autorul dicţionarului "Presa Marinei Române" (2001, Editura Militară). A publicat 18 lucrări de istorie navală şi este coautor la 37 de monografii, ghiduri, studii, dicţionare, enciclopedii.

Flancat de voluntari de la "Tradiţia militară", acum în uniforme de Marină, de epocă, ofiţerul în rezervă Adrian Tăbăcaru şi bibliotecarul Lucian Pleşa, în poziţie de drepţi ("un gest sublim!" - le-a mulţumit oaspetele), în  sala placată de panoplii de arme albe şi arme de foc de secol XVIII-XX, istoricul a prezentat trei cărţi. Rugat de către director "să ne facă povestea" lor, autorul ne-a vrăjit cu poveşti neaşteptate. Pentru "România la bicentenarul SUA. Primul voiaj transatlantic al navei-şcoală Mircea, 1976",  scrisă în colaborare cu contraamiral de flotilă (rtr) Niculae Ştefan, a folosit şi surse arhivistice diplomatice, dar şi ale contrainformaţiilor, căci câţiva membri ai echipajului nu s-au mai întors în ţară. Prezentând superbul album, cu explicaţii detaliate, "Uniformele Marinei Române", la care a lucrat alături de căpitan psiholog dr. Irina-Alexandra Simion (prima femeie psiholog din Marină), fiica autorului; soţia sa, Elena, a asigurat culegerea textului, istoricul invoca şi capitolul… fashionului în stil marinăresc pentru doamne, din nou la modă, autorul evocându-l şi pe… domnul Goe. Tulburătoare a fost însă povestea implicării, ca editor, în publicarea unui jurnal de război - scris mărunt, cu creionul! - al unui ofiţer… de infanterie: volumul "General Gheorghe Garoescu, Jurnal de front, vise de iubire (14 august 1916 - 28 septembrie 1918)", ediţie stabilită, studiu introductiv şi notele aparţinând editorului, care s-a întâlnit cu fiica generalului erou, descoperind legături de familie cu Maniu şi celebrul berar Oppler. Scrisori de dragoste către iubita Elise, visele cu ea şi vise născocite, note de pe front, într-o carte rară şi preţioasă pentru memoria "Marelui Răsboiu"!

Istoricul-ziarist cu mai multe vieţi

Cu un CV impresionant, comandorul (r) Marian Moşneagu pare să fi trăit mai multe vieţi! Suceveanul a urmat Institutul de Marină "Mircea cel Bătrîn", are licenţa în istorie la Universitatea "Ovidius" Constanţa şi doctoratul la Universitatea din Craiova. A avut funcţii de conducere în flota maritimă şi fluvială, la Institutul constănţean de marină şi în comandamentulul Marinei Militare Constanţa. A fost şef al Secţiei Istorie navală până în 2001 şi director al Muzeului Marinei Române până în 2006, şef al Serviciului istoric al Armatei. A debutat în presa scrisă din liceu, a urmat primul curs de jurnalism din România postdecembristă. A fost fondator al revistei "Marina română", redactor la prima redacţie radio-tv a Marinei Militare, a realizat interviuri şi ştiri din domeniul militar la posurile naţionale de radio şi televiziune. A fost redactor-şef la Grupul mass-media al Forţelor Armate şi redactor-şef al revistei "Marina Română", redactor-şef adjunct la revista "Marea Noastră" a Ligii Navale Române, cu aceeaşi funcţie şi la revista "Marina", redactor-şef al Anuarului Muzeului Marinei Române, editor coordonator al revistei "Document", buletin al Arhivelor Militare Române, publicaţie a Serviciului istoric al Armatei, director fondator al "Calendarul tradiţiilor militare", editat de Serviciul istoric al Armatei, iar lista nu se opreşte aici. Important: în continuare, vinerea, ţine în "Ziua" de Constanţa rubrica "Lumea marinarilor".

În foto 1, galerie - Dna Elena Moşu (în stânga imaginii), soţia istoricului, imortalizând momentul; foto 2 - Comandorul (r) Marian Moşu ne-a spus: "Galaţiul, fără marinari, nu există!"; foto 3 și 4 - Cărţile lansate; foto 5 - Lansarea de la muzeu:

Citit 1433 ori Ultima modificare Luni, 13 Noiembrie 2017 13:02

2 comentarii

  • postat de Floridorin Nisipeanu Sâmbătă, 18 Noiembrie 2017 18:32 178.138.97.*** Link la comentariu
    0
    0

    Galatiul este in istoria marinei militare de la Cuza incoace,d ar a ramas mare constructor de nave și port comercial la granița de est cu Rep,Moldova si Ucraina,nefolosit la întreaga capacitate si din cauza canalului Dunare-Marea-Neagra,,

    Raportează
  • postat de Maravela Petre Vineri, 17 Noiembrie 2017 19:11 92.87.205.*** Link la comentariu
    0
    0

    Comandorul istoric Marian Moşneagu - o pagină vie a Marinei Române. Respect ! Felicitări !

    Raportează

Lasă un comentariu