Aştept să vină trenul cu rochii de mireasă... mă uit la şefa gării şi cred că e frumoasă, râde încet la mine, clipeşte, parcă vrea să-mi spună hai încoace ori du-te-n calea mea!   Mă uit direct în zare: nimica nu se vede, nimica nu s-aude...cu faţa la perete, o văd pe tanti şefa cum, lăcrămând amară, spune că trenul ăsta nu va opri în gară,   spunând că o mireasă a fost mai înainte şi-a întrebat de mine, eternă şi cuminte, şi a plecat departe, înaltă ş ...

Domnul Măzăriche Prepeleac, un gălăţean şi un stimabil cititor împătimit al ziarului nostru, îmi trimite o misivă clasică, în caligrafie deosebită, cu cerneală...dar şi cu sufletul răvăşit, după cum veţi vedea în cuprins. Cred că distinsul corespondent se află într-o ananghie sentimentală unică, într-o suferinţă care-l controlează psihic, fiindcă altfel nu-mi pot explica de unde izvorăşte straniul, naivitatea, angoasa...dar şi frumuseţea gândurilor şi propozi ...

Moto: "să aibă apă cine-o fi să vină             în urma lui pe ultimul pogon...             e vinovat şi n-are nici o vină...             ion în sat e poreclit ion"                                         (anonim folk)   Din ce în ce mai singur, poetul alunecă în braţele nopţii şi se înveleşte cu manuscrise...   Din ce în ce mai singur, poetul se visează îmbrăcat cu hainele de mire al memoriei...   D ...

Da, Niculino, vino cu bomfaierul, că nu se mai poate cu fotbalistul meu plin de cuburi şi pătrate musculare! Musculos şi deştept! Şi ce exprimare: deltoid la spate! pectoral la piept! femur la picior!...Hai, Niculino, ia-l din jurul meu, ia-l, că nu ştiu ce-i fac!...Zi, Niculino, cum să-l re/prezint mamei pe acest sărit, pe acest nătăfleţ cu crampoane, pe acest pasteurizat, pe acest accidentat la muşchi şi neted la encefal? Aşa se comportă şi aşa vorbeşte unul care zice că c ...

Bună dimineaţa rochiei de stambă, bună dimineaţa ghetelor pe dos, bună dimineaţa fluturei de lampă... sufletul, aseară, mi-a picat pe jos, şi-apoi, toată noaptea, l-am cătat prin lume, l-am cătat prin moarte, l-am cătat prin gând, l-am cătat prin bezna viselor postume... cred că nu mai este, astăzi, pe pământ!   Ce-ntuneric, doamne...mi-ai luat şi luna, mi-ai luat văzduhul care mă lega de atunci, de-acolo şi de totdeauna... spune-i doamnei mele, dac-o vezi, cumva, să-mi ...

Eu, Florentina Tutun, elevă în anul trei la liceul "Sfânta Maria", am spus că-i mai acord o şansă amicului meu? Am spus! Mi-a promis că citeşte codul manierelor elegante? Mi-a promis! A zis c-o să fie atent cu mine, mai atent chiar decât Nabucodonosor cu Semiramida? A zis! I-am jurat mamei că o să fac şi o să dreg, numai să fie şi ea mulţumită sufleteşte de izbânda mea sentimentală? I-am jurat!...Sigur că da!...Aşadar, iată-mă pe stradă, iar, cu sportivul meu automat, l ...

Sunt stinsul tău, eşti stinsa mea.../ doi stinşi distinşi în labirint, doi fără fir şi fără timp,/ către-nceput mărşăluind... către sfârşitul cestei morţi/ spre care-am mers şi am tot mers, dar am uitat că în/apoi/ totul e pur şi simplu şters, şi ne-am făcut că n-auzim/ cum ne cad punctele pe scut, puncte de sprijin şi de rost/ şi de vedere-n absolut!   Chiar şi memoriile stau/ în totul cesta veci şi şters... şi iadul stă, şi raiul stă.../ numai nimicul stă ...

După cum aţi citit în ziarul de alaltăieri şi de ieri, sunt Florentina Tutun.  Şi, din când în când, merg la plimbare cu fotbalistul meu înalt, frumuşel şi căscat. Nu mă mai turuie cu sunete/reluări de pe stadion. Şi-o fi dat seama că, zgâriindu-mi timpanele, mă poate pierde. Sau, mai bine zis, că nu mă poate cuceri. Chiar mă înfierbântă o brumă de bucurie când văd ce tăcut şi lin a devenit începătorul meu curtezan. Mergem spre faleză, spre încolo, spre încoac ...

Spun: sărut mâna (toată noaptea) Alintare... ş-apoi să vezi prăpăd, prăpăd, prăpăd, prăpăd când te-o găsi plângând (încet) în buzunare şi-o să fugim (tocmai Acolo) să-ţi arăt cum iar porneşte încetarea fără capăt, cum încetează o sfârşire fără rost şi cum vin (iarăşi) toate cheile în lacăt şi cum dau drumul dezlegării la ce-a fost! Spun: sărut mâna până-n capătul răbdării, unde am stat, şi-ncă mai stau, şi-ncă aştept, poate-oi avea un buzuna ...

Bună ziua. După cum aţi văzut în ziarul de ieri, sunt Florentina Tutun. Oi fi eu Tutun, dar să vezi în ce film am jucat cu un băiat sportiv adversar al ţigărilor, un fel de găgăuţă cu filet pe stânga, pe care am pus ochii într-o pornire idilică muiată în reflexe convexe, dar care aveau să mi se arate a fi concave şi degrabă vărsătoare de nimic în mişcare pe golul dintre mine şi el. Zic eu că am pus ochii pe el, însă, de fapt, mai abitir şi-a zvârlit el libidoul sp ...