Teritoriul locuit din antichitate de către românii de azi a fost cucerit și jefuit de nenumărate ori. Poziția geografică ne-a pus întotdeauna în calea invadatorilor dar, în ciuda unei multitudini de ocupări străine, poporul daco-roman a supraviețuit într-o insulă de latinitate.
Romanii
Dacia a fost cucerită de către romani la începutul secolului al II-lea. Prada de război a fost atât de mare, încât împăratul Traian și-a permis să-și celebreze victoria timp de 100 de zile, vreme în care a ținut-o tot într-o petrecere.
Dar Dacia nu a dat Imperiului doar aur, argint, fier, grâne, ci și importante forțe militare: câteva legiuni au purtat și numele Dacica.
Invazia romană s-a sfârșit cu retragerea trupelor romane la Sud de Dunăre, ordonată de împăratul Aurelian în 275. Motivul a fost următoarea invazie, venită de la nord.
Goții
Originar din Scandinavia, neamul goților – populație germanică – s-a stabilit în teritoriile dacilor liberi, adică în Moldova, Crișana, Maramureș și o parte a Munteniei. Împreună cu triburile dacice ale carpilor și costobocilor, au întreprins numeroase expediții de jaf în Imperiul Roman.
În timp, au reușit să stăpânească, în afara teritoriilor „românești”, vaste întinderi în stepele Rusiei de Sud. Puterea lor militară s-a sfârșit însă cu sosirea altor invadatori.
Hunii
În 376, hoarda hunilor atacă teritoriile stăpânite de goți în nord-estul Dunării și îi împing pe aceștia spre sud și est. După care, în campanii succesive, se deplasează și cuceresc teritorii pe cursul inferior al Dunării. Înconjurând Carpații pe la Nord, atacă și pun stăpânire pe Câmpia Panonică, unde conducătorul lor suprem, Attila, își fixează centrul de operațiuni.
Acolo vor rămâne hunii și după căderea confederației lor de triburi.
Slavii
Teritoriul din care veneau slavii se afla aproximativ pe teritoriul Poloniei de azi. Ca toate popoarele migratoare, suprapopularea și lipsa resurselor în locurile de baștină i-au împins pe slavi în toate direcțiile; cu timpul, aceștia au format popoare precum rușii, cehii, slovacii, polonii, slovenii, croații, sârbii și bulgarii.
În secolul al VI-lea, slavii se găseau în număr mare pe teritoriul Daciei şi tot acolo îi găsesc cronicarii, care pomenesc de ei până prin secolul al XII-lea. Ei au fost asimilați de populația daco-romană.
Bulgarii
O influență semnificativă asupra populațiilor stră-românești au avut-o și neamurile turanice. Adică, în special turcicii. Printre ei, bulgarii, care au dominat Europa răsăriteană începând cu mijlocul secolului al VII-lea și au stăpânit politic și militar teritorii întinse, inclusiv zone din teritoriul actual al României.
Pecenegii
Erau o ramură a turcilor, originară din Turkestan. Începând cu anul 895, pecenegii au migrat spre Europa, stabilindu-se parțial în Muntenia, o parte a Olteniei și sudul Moldovei. Acolo ei întemeiază mai târziu, temporar, un hanat alături de cumani.
Cumanii erau și ei un popor turco-mongol. Hanii cumani au migrat în Europa cam în același timp cu pecenegii, ungurii și khazarii. După căderea hanatului peceneg, cumanii le-au luat locul în Dacia, de unde atacau și jefuiau periodic cnezatele ruse și Ungaria.
Există opinii potrivit cărora conducătorii militari și politici ai primelor voievodate româneşti de la sud de Carpați au fost de origine cumană. Se crede că ei au fondat dinastia Basarabilor.
Maghiarii
Trib turcic, maghiarii stabiliți în Panonia au avansat, începând cu secolul al X-lea, spre Transilvania. Cucerirea Transilvaniei începe cu victoria ducelui Arpad asupra lui Menumorut. Apoi a fost cucerit voievodatul lui Gelu și, la începutul secolului al XIII-lea, aproape întreg Ardealul era sub stăpânire maghiară, situație care va dura până în secolul XX.
Tătarii
În secolul al XIII-lea, un neam mongolo-turco-turanic năvălește dinspre China, cucerind arii întinse pe teritoriul Rusiei. Din Galiția au lansat ofensiva împotriva valahilor și maghiarilor. Campania a condus la vaste expansiuni: o coloană a cucerit în Moldova de Nord, Maramureșul, Bistrița, Blajul, Alba Iulia, Clujul, Oradea în nord-est; o altă coloană a atacat Buzăul, Brașovul, Târgu Secuiesc, Făgărașul, Sibiul și, pe valea Oltului, a ajuns tocmai la Turnu Severin, de unde a virat dreapta și a luat Timișoara.
Turcii
Otomanii și-au început expansiunea către teritoriile noastre în cea de-a doua jumătate a secolului al XV-lea. Turcii nu au fost niciodată invadatori de facto ai țărilor valahe, dar suzeranitatea impusă – începând cu secolul următor – domnitorilor din Moldova și Țara Românească a însemnat nu numai secole de tribut în bani, alimente, șeptel, ci și bărbați pentru armata otomană.
Sovieticii
Odată cu 23 august 1944, dată la care România a intrat în rândurile Aliaților și a început războiul contra naziștilor, importante trupe sovietice au intrat în România și nu au mai ieșit de-aici multă vreme. Tratatele de pace de la Paris din 1947 au conferit baza legală pentru ca țara noastră să intre, efectiv, sub ocupație rusească. Peste 600.000 de militari ai „Glorioasei armate Roșii” au fost încartiruiți în România, care le-a oferit cazare și masă, dar care a plătit și imense despăgubiri de război ocupanților.
Tirania rusească a durat 14 ani, până în 1958.
