Partidele dispar, politicienii rămân | Între principii, doctrine şi oportunism, la Galaţi

Partidele dispar, politicienii rămân | Între principii, doctrine şi oportunism, la Galaţi
Evaluaţi acest articol
(19 voturi)

Pe eşichierul politic, partidele răsar, dispar şi uneori reapar, îşi mai schimbă numele, se lasă înghiţite de formaţiuni mai puternice, intră definitiv într-un con de umbră şi acolo rămân uitate. Politicienii, însă, rezistă! Migrează de la un partid la altul, pot fi excluşi de o formaţiune şi atraşi în alta, trec de la stânga la dreapta, uneori revin de unde au plecat, dar susţin că nu e vorba de oportunism, ci despre binele nostru! Al celor care ar trebui să-i votăm. Fie că partidele din care au făcut parte au fost la putere sau în opoziţie, fie că au existat doar în campaniile electorale, pentru a smulge sute ori mii de voturi, n-ar trebui să uităm ce au lăsat în urmă politicienii.

Indiferent de eşalonul din care au făcut parte, deciziile, acţiunile sau inacţiunile lor au dus la rezultatul dezamăgitor al ultimilor 30 de ani de guvernare locală şi/sau naţională. După ce aţi putut afla "Cine trage sforile în PSD Galaţi", "Ce-a fost şi ce-a ajuns PNL Galaţi", "Ce ne lasă moştenire Eugen Durbacă, omul-partid", „Cine sunt urmaşii lui Traian Băsescu la Galaţi” şi „Traseiştii «progresişti» ai politicii gălăţene”, e timpul să vi-i arătăm şi pe cei care, de-a lungul anilor, au tot schimbat partidele. Fără tăgadă, sunt foarte mulţi, dar noi i-am ales pe câţiva, reprezentativi, care, în prezent, se află din nou în lumina reflectoarelor politice.

Marius Necula: de la social-democraţie la ecologie

PSD, PLD, PDL şi PP-DD sunt partidele pe care, potrivit datelor noastre, Marius Necula le-a bifat până în prezent, când se regăseşte în conducerea centrală a PER.

Înrolat din 1993 în PDSR, care avea să devină PSD, Marius Necula şi-a început ascensiunea în 2000. A fost consilier local, apoi subprefect (2001-2004), ulterior prefect al judeţului Galaţi (2004-2005). În partid, cea mai înaltă funcţie politică a fost cea de vicepreşedinte. În martie 2005, şi-a dorit cu ardoare preşedinţia organizaţiei municipale PSD Galaţi, dar a pierdut în faţa primarului Dumitru Nicolae.

Intrat într-un con de umbră şi dizgraţie, Necula, devenit preşedintele Fundaţiei „Mişcarea Independentă”, a demisionat din partid în februarie 2007: "Nu mă simt confortabil să-mi dau demisia din PSD, pentru că acolo sunt oameni de la care am învăţat foarte multe lucruri, oameni de caracter, oameni respectabili, dar, din păcate, sunt şi oameni care influenţează acest proiect social prin deciziile politice în care eu nu mă regăsesc”, mărturisea Necula, arătând cu degetul către Dumitru Nicolae.

În septembrie 2007, prin „Mişcarea Independentă”, se implica deja în colectarea de ajutoare pentru sinistraţii afectaţi de inundaţii, alături de filiala gălăţeană a Partidului Liberal Democrat (PLD). La cârma noii formaţiuni avea să fie numit în noiembrie 2007, înaintea alegerilor europarlamentare: „Sunt unii politicieni care schimbă partidele din oportunism, pentru a-şi menţine poziţii sau avantaje. Despre acest tip de politicieni am o părere foarte proastă. Eu am fost 15 ani membru PSD, plecând de la lipit afişe până la funcţia de prefect de judeţ. Când am plecat din PSD, în urma refuzului liderilor social-democraţi de la acea dată de a se reforma, am devenit un simplu cetăţean. După trei ani de activitate în societatea civilă, mi-a fost greu să refuz insistenţele «avansurilor politice» ale lui Theodor Stolojan (liderul naţional al PLD - n.r.). Astfel, am devenit preşedintele PLD Galaţi şi cel mai de «stânga» politician de «dreapta»”, mărturisea Marius Necula, în „Viaţa liberă”.

Politicianul îşi anunţase intenţia de a candida la Primăria Galaţi, dar a trebuit să-şi amâne planurile. În decembrie 2007, a aflat de la televizor că PD şi PLD vor fuziona într-o nouă formaţiune politică PDL: „A fost o surpriză pentru mine, nu mă aşteptam ca acest anunţ să se facă fără o minimă consultare cu şefii filialelor. S-a pus carul înaintea boilor”, comenta Necula.

PLD Galaţi a dispărut, iar în loc avea să fie înfiinţată prima filială PD-L din ţară, cu Mircea Toader - preşedinte, iar Marius Necula - unul dintre prim-vicepreşedinţi.

În iunie 2008, Marius Necula devenea consilier judeţean PDL. La finele aceluiaşi an, cu 15.869 de voturi (36,53 la sută) ajungea senator PDL în Colegiul nr. 4 din Galaţi, graţie redistribuirii.

În primăvara anului 2010, a preluat şefia interimară a municipalei PDL Galaţi, în fruntea căreia avea să fie confirmat în ianuarie 2011.

În iunie 2012, senatorul Necula şi-a împlinit visul de a candida Primăria Galaţi. Sub sloganul „Om bun”, a fost candidatul Alianţei Pentru Progres, formată din PDL şi UNPR, dar a obţinut un rezultat lamentabil - 8.446 de voturi - 6,9 la sută. A considerat că este „o datorie morală” să demisioneze de la conducerea PDL.

La finele lunii octombrie 2012, a demisionat şi din PDL, pentru a candida pentru un nou mandat de senator din partea Partidului Poporului - Dan Diaconescu (PP-DD), în Colegiul nr. 1 din Brăila. A obţinut 12.291 voturi - 17,8 la sută - dar a ratat mandatul şi la redistribuire.

Nu ştim ce-a făcut Necula după experienţa politică în PP-DD, partid dispărut de pe scena politică. Din februarie 2020, a devenit vocal la nivel naţional, din partea Partidului Ecologist Român (PER). Conform datelor oficiale, Necula face parte din conducerea centrală a partidului, fiind vicepreşedinte regional pe zona Moldova.

Nicolae Marin: de la Durbacă, înapoi la Durbacă

PC, PP-DD şi PSD sunt partidele care i-au adus lui Nicolae Marin un mandat de consilier local, un scaun de primar şi două mandate de senator. Rămâne de văzut ce-i va rezerva noul partid pe care îl reprezintă, Pro România.

„Lupte libere între doi consilieri din Pechea”, este cel mai vechi articol pe care l-am găsit în arhiva ziarului „Viaţa liberă” despre Nicolae Marin. În septembrie 2009, doi aleşi ai comunei Pechea, conservatorul Nicolae Marin şi democrat-liberalul Iordache Negoiţă, s-au încăierat în faţa Direcţiei Judeţene de Sport din Galaţi. „El şi-a permis să mă înjure de mamă. Eu i-am băgat oleacă mâna-n gât, el oleacă mâna-n gât, l-am împins mai tare şi s-a dus jos. Ne-am oprit singuri şi am vorbit că nu e frumos ce facem”, ne povestea Nicolae Marin, membru PC, condus la acea vreme de Eugen Durbacă.

În iunie 2012, Nicolae Marin era ales primar al comunei Pechea, din partea PP-DD, fiind şi secretarul executiv al filialei judeţene a partidului. În decembrie 2012, Nicolae Marin câştiga, la redistribuire, mandatul de senator din partea PP-DD şi renunţa la mandatul de primar.

În septembrie 2013, senatorul părăsea PP-DD pentru PSD: „Am constatat că nu pot pune în aplicare proiectele promise oamenilor. În PP-DD nu aveam suportul necesar, nu aveam pe ce să mă bazez. Nu am spaţiul necesar pentru a mă desfăşura. Vreau să îmi onorez promisiunile făcute locuitorilor din mediul rural”, declara Nicolae Marin.

PSD se grăbea să-i ofere funcţia de secretar executiv al organizaţiei judeţene, apoi îl propulsa, după numai o lună, în funcţia de membru al Consiliului Naţional al PSD.

Marin nici nu voia să audă de documentul pe care îl semnase la PP-DD, prin care se obliga să plătească despăgubiri de două milioane de euro pentru părăsirea partidului, deşi recunoştea că îl semnase. Oricum, PP-DD urma să dispară de pe scena politică, odată cu Dan Diaconescu.

În decembrie 2016, Nicolae Marin obţinea un nou mandat parlamentar şi devenea chestor al Senatului şi vicepreşedinte al judeţenei PSD Galaţi.

În mai 2019, după înfrângerea usturătoare suferită de PSD la alegerile europarlamentare, Nicolae Marin a susţinut, în faţa grupurilor parlamentare reunite, prezidate de premierul Viorica Dăncilă, o "resetare" a conducerii la toate nivelurile: „Să vină oameni noi, cu altfel de viziune şi cu altfel de mesaj”.

Pe 2 august 2019, obţinea doar 49 de voturi candidând la preşedinţia organizaţiei judeţene a PSD Galaţi, împotriva lui Dan Nica.

Pe 23 august, îşi anunţa demisia din PSD şi din funcţia de chestor al Senatului. Pe 27 august se înrola în Pro România, partid condus la Galaţi de Eugen Durbacă, sub oblăduirea căruia Nicolae Marin s-a lansat politic: „Îmi doresc un alt stil de a face politică, un sistem de valori nou şi neviciat!”, susţinea senatorul care se află acum într-o nouă cursă electorală.

Dorin Butunoiu: independenţă compromisă politic

PSD, PMP, o vremelnică independenţă politică, apoi PRU şi, mai nou, Re:Start - un nou proiect politic - marchează traiectoria lui Dorin Butunoiu, consilier judeţean de trei mandate.

Potrivit declaraţiilor sale, a devenit membru PSD la vârsta de 18 ani. Preşedinte al TSD Galaţi din 2007, Butunoiu era ales consilier judeţean în 2008, iar în octombrie 2010 devenea vicepreşedinte al organizaţiei naţionale de tineret a PSD. „Voi lupta pentru schimbarea clasei politice”, declara el, la acel moment, în „Viaţa liberă”.

Lider al juniorilor PSD „în prelungiri”, până la 40 de ani, şi-a încheiat mandatul în 2015, când a candidat, fără succes, la preşedinţia organizaţiei municipale a PSD, împotriva deputatului Florin Popa, şi a primit doar 23 de voturi.

În noiembrie acelaşi an, printr-o postare pe Facebook, îi cerea lui Nicolae Bacalbaşa demisia din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţului (CJ) Galaţi. După ce a atacat în repetate rânduri conducerea PSD Galaţi, acuzând liderii că practică politica „pumnului în gură”, la finele lunii ianuarie 2016, Butunoiu se înscria în PMP. O zi mai târziu era exclus din PSD.

Pe 18 aprilie 2016, îşi anunţa demisia din PMP şi candidatura independentă la Primăria Galaţi şi la Consiliul Judeţului.

A reuşit să devină consilier judeţean independent, însă pe 7 septembrie 2016, liderul naţional al Partidului România Unită (PRU), Bogdan Diaconu, îi ura bun venit în partidul condus la Galaţi de Gheorghe Saghian, fost senator PSD. De altfel, nu puţini sunt cei care susţin că, fără sprijinul lui Saghian, Dorin Butunoiu n-ar fi ajuns consilier judeţean.

Deşi, conform portalului CJ Galaţi, Dorin Butunoiu este consilier judeţean PRU, pe 16 februarie 2020, într-o postare pe Facebook, acesta şi-a anunţat implicarea într-un nou proiect politic: Partidul Re:Start România. „Odată cu acest proiect îmi voi restarta activitatea politică pentru judeţul Galaţi şi voi construi de la zero o echipă frumoasă, încercând să aduc alături de mine pe cei ce vor să se implice şi îşi doresc să facă o altfel de politică”, susţine preşedintele filialei Galaţi a noii formaţiuni politice.

Eugen Stamate: un candidat mereu „verde”

PER, PNŢCD, PDL, PNL şi din nou PER sunt partidele din conducerea cărora a făcut parte Eugen Stamate, actualmente membru ALDE.

„Am avut o adeziune, pe vremuri, în PDSD, prin ’97-’98, dar nu am activat. Am intrat în PER în urmă cu două luni, după care am fost numit preşedinte interimar”, declara, în septembrie 2011, Eugen Stamate.

În 2012, a candidat din partea PER la Primăria Galaţi, apoi la Camera Deputaţilor, iar în ianuarie 2013 era ales vicepreşedinte naţional al ecologiştilor.

În martie 2014, devenea liderul PNŢCD Galaţi şi îşi anunţa candidatura la dublul scrutin din 25 mai: alegeri europarlamentare şi alegeri parlamentare parţiale, pentru mandatul de deputat în Colegiul 9. „Singurul partid care nu a făcut niciodată compromisuri politice doar de dragul puterii este PNŢCD. Mă regăsesc în doctrina partidului, cred în principiile creştin-democraţiei şi vreau să le duc mai departe”, susţinea la acel moment.

După nici două luni printre ţărănişti, pe 12 iunie 2014, Eugen Stamate îşi anunţa demisia din partid, iar pe 17 iunie intra în PDL graţie Iniţiativei România Liberală (fundaţia lui Andrei Chiliman, pe care o coordona la nivel local): „Am intrat în această construcţie politică cu PDL, va veni şi PNL şi va fi o construcţie solidă, sănătoasă”.

În august 2016, se reîntorcea la cârma PER Galaţi, declarându-se „dornic de a ridica steagul partidului acolo unde a fost odinioară”. Întrebat prin ce partide a mai fost, replica sec că nu le ţine evidenţa. „Am plecat de la PNL (care fuzionase cu PDL - n.r.) din funcţia de vicepreşedinte, pentru că mă regăsesc mult mai bine la PER”. La finele anului 2016, candida fără succes pentru Senat, din partea PER.

În iunie 2019, Stamate s-a alăturat ALDE Galaţi, iar în februarie 2020, pe canalul de YouTube al partidului, se declara convins că „politica mare se poate face într-un partid serios, cu o echipă de oameni competenţi”… 

Ion Ştefan sau psihologia politică

După 11 ani în echipa lui Eugen Durbacă şi toate partidele prin care acesta s-a perindat (ApR, PD, PUR, PC), apoi la Partidul Verde, Partidul Alternativa Ecologistă, şi de acolo la PDL devenit PNL, "psihologul" Ion Ştefan e un politician cum altul nu-i în Galaţi.

Şi-a început ascensiunea în iunie 2004, când a devenit consilier şi preşedinte al Comisiei de Buget-Finanţe, într-un Consiliu Judeţean prezidat de Durbacă. A fost numit director şi preşedinte al Consiliului de Administraţie la SC Apă Canal (2004-2007), după care a căzut în dizgraţie şi a părăsit PC.

În 2007, Ion Ştefan a devenit liderul judeţean al Partidului Verde, apoi al Partidului Alternativa Ecologistă (PAE), lansându-l pe Marius Stan în cursa pentru Primărie.

Pe 30 octombrie 2008, după numai o oră de negociere, anunţa fuziunea filialei judeţene a PAE cu PDL Galaţi şi declara: „Îi cunosc pe marea majoritate a membrilor din filiala PD-L, am activat în această organizaţie în perioada 2001-2002, ca vicepreşedinte”.

A condus apoi Direcţia Regională de Poştă Galaţi, a fost consilier judeţean PDL, iar în prezent este consilier judeţean PNL şi prim-vicepreşedinte al partidului. Rămâne de văzut ce-i va rezerva viitorul.

Nume de pomină pentru partide pe măsură

De-a lungul vremii, românii au dat dovadă de umor şi de inventivitate atunci când au botezat partidele politice sau când le-au ales siglele. Cine-şi mai aduce aminte de celebrul Partid Liber-Schimbist?

Dar de Partidul Naţional al Automobiliştilor din România? Sau poate de Partidul Gospodarilor Creştini din România! Nu râdeţi, ultimele două chiar au avut candidaţi la Galaţi, la alegerile pentru Primăria oraşului!

Ar mai trebui pomenite Partidul Democrat de Centru, zecile de partide muncitoreşti, socialiste sau nu, şi, de ce nu, Partidul Laburist Român şi Partidul Republican!

Despre Partidul Pensionarilor din România ar fi multe de povestit. La fel şi despre Alianţa pentru România, Partidul Democrat Agrar din România, nu mai vorbim despre Partidul România Mare, Partidul Noua Generaţie - Creştin Democrat, Partidul Monarhist sau Partidul Poporului - Dan Diaconescu.

Iar lista poate continua cu Partidul Dacismului Autonom şi Conservator din România, despre care puteţi afla inclusiv din Monitorul Oficial al României.

Partide să fie, că politicieni se găsesc!

Citit 20283 ori Ultima modificare Sâmbătă, 20 Iunie 2020 11:05

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.