Ieri, după utrenie, cam pe la unsprezece ceasuri şi treizeci de minute, mi-a bătut (la poartă) Maria din Deal!    Şi mi-a bătut şi Iolanda Cremene! Ca să mergem la Maria din Vale! Ca să-l comemorăm pe poetul Nicu Scarlatină, pseudonimul lui Costică Scabie, dar şi Doctor în Piele! Sigur că da! Cum să nu mă duc? Mai ales că la pomenirea poetului Gheorghe Jugastru, pseudonimul lui Vasile Carpen, n-am reuşit să ajung din cauză că, aşa cum ziceam în ziarul de vineri, mi-i d ...

Din colecţia "Cele mai triste poezii rămase tablou" Aceasta-i clipa cea ne/fastă a plecăriispre-ncoace: clipa coborârii ÎN LUMINĂde alt/ceva ne/cunoscut, de alt/cevane/aşteptat, ne/răbdător...să nu mai vinăîntr-un prezent care se naşte, stă şi moarecât ai clipi, fără-napoi, fără-nainte,exact cât ţine veşnicia dintre douăalăturate, reci şi singure morminte! Într-un prezent care n-a fost şi nici nu estedecât un fel de răzbunare triumfalăa rătăcirii, a iubirii ş ...

Dragă (şi aproape in/acceptabilă) Marie din Vale, aştept cu aleasă ne/răbdare să se facă Duminică şi să te onorez cu prezenţa mea la Şezătoarea pe care o „ţii” în memoria poetului Nicu Scarlatină, pseudonimul lui Costică Scabie! Pe Scabie îl cunosc de când am contractat nişte râie în autobuzul 9! Şi m-am dus valvârtej la cabinetul lui, că era Medic de Piele! M-a tratat cu leşie din cenuşă de ciocane de păpuşoi, cu secărică şi femur de păsărică-n smântân ...

    Dragă (şi aproape in/descriptibilă) Marie din Deal,     Dă-mi voie să-ţi cer iertare şi să prezint scuze pentru că nu am "răspuns" invitaţiei de participare la şezătoarea literară organizată întru comemorarea poetului Gheorghe Jugastru (pseudonimul lui Vasile Carpen) şi-ţi promit (fără vro rezervă de sinceritate şi solemnitate) că am să-l rog frumos şi corespunzător şi din tot sufletul [pe camaradul meu POM (Prieten Ofiţer Moldav) Romică Bălan] să fie exig ...

Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" E gata să înceapă... de-o viaţă îmi tot zice:păcătuieşte, cântă şi mergi pe catalige,aleargă după vulturi şi după caii popii,nu sta în aşteptare... oricum, eu mă apropii...oricum, secunda ceea va fi cea mai frumoasăcând voi veni stăpână, suavă şi mireasă,când voi ajunge-n poartă şi am să plâng sub tei,şi-ar fi frumos şi bine să fugi şi să nu vrei!E gata să înceapă... simt că-i pe-aici, pe-aproape,i- ...

  Demult, pe vremea celor Şapte ani de Acasă... o rog pe Mama să mă lase să mă duc (şi eu) ca hăitaş/hăituitor la o vânătoare de lupi! Nici acum nu realizez de ce m-a lăsat, însă, la plecare spre Pădurea Statului, îmi zice clar: „O să-ţi pară rău! Toată viaţa o să regreţi!”... Şi m-am dus bucuros! Ş-am hăituit corespunzător! Ş-am văzut o Pădure plină cu Zăpadă Însângerată! Ş-am văzut o Pădure plină cu Oameni satisfăcuţi de atâta şi atâta Ucider ...

Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Se-ntorc plecaţii... uite-i, coboară, suie-ncoace, cu toate cele bune, şi rele, şi rapace, şi drepte, şi murdare, şi clare, şi haihui, şi cară (fiecare) o cruce: crucea lui...! Şi-o cară (fiecare) cum a-nvăţat, cum poate: frumos, urât, cu grijă, pe faţă şi pe spate, şi-ajunge (fiecare) n-ogradă, ostenit, şi-şi vâră crucea-n brazdă, la prins şi la-ncolţit! Se prinde, încolţeşte, dă-n frunză, dă în floare, ...

1. Murim pe pământ, murim în aer, murim în spitale! Aprindem lumânări, tămâie şi candele! Ne rugăm (la cer) cu mâinile goale! Şi ne rugăm cu sufletul plin de iluzii! Poate, odată şi odată, va să vină Dumnezeu pentru ca să ne achite Nota de Plată! Mă uit la mine... să văd dacă „sunt” în fiecare dimineaţă! Şi „dacă cel ce este m-a trimis la voi”, în această Viaţă, despre care (nu) ştiu (aproape) Nimic, privind-o din ce în ce mai departe! Fiindcă numai as ...

Poate vine noaptea bună, straşnic vine,ca o zână a-ntunericului... ştiu,niciodată n-a fost vruna mai frumoasă...!O păstrăm... să o avem pentru-n târziu? ori o dăm de-a rostogolul cât dureazăşi-o valsăm printre săruturi până cândnu mai pleacă toată ziua, şi rămâne,şi-o s-avem aceeaşi noapte pe pământ? Straşnic vine ziua bună... ceea-n care(ne)-am valsat noaptea trecută-n locul ei,şi valsăm o noapte-ntreagă toată ziua,până sar - din ochii stelelor - scântei ...

1. În fiecare zi (îmi) aniversez Singurătatea şi scriu pe o Tăbliţă de Lut! I-am uitat data Naşterii, dar nu pot să plâng văzând-o cum trece peste morminte! Copacii înfloresc instantaneu... şi toată Lumea cere Iertare! Şi glasul: „Mergi sănătoasă, Mamă!”... Deodată, sicriul mi se pare ca fiind un Vehicul subpământean Perfect, iar Moartea se aseamănă cu o Primăvară timpurie! Numai clopotul se aude ca o chemare Acasă! 2. Cică mereu a venit în prima zi de Septembri ...