Nu, niciodată nu (mi)-ai fost de-ajuns, deşi (m)-ai luminat şi zi şi noapte, frumos, corect şi perpendicular, m-ai învăţat să număr pân-la şapte...   (câte sunt cele taine-n calendar şi-n cât mai cred că pot eternitate)... până la zece...(câte sunt porunci)... până la câte sunt ne/numărate!   M-ai dus de mână, să-mi arăţi din deal ce fel se vede valea-n depărtare... şi să mă-nveţi că unde nu mai văd stă chiar ne/mărginirea următoare,   stă-nchipuirea me ...

Auzi, domnule?!...Lege şi Dumnezeire! Şi chiar pe bulevardul Dezamăgirii! Şi chiar pe strada Dezamăgirii! Şi chiar pe aleea Dezamăgirii! Peste tot! Iată, deja suntem în/pe fundătura Dezamăgirii! Nimic deosebit! Otova! Oameni zgribuliţi şi trişti, fără ţintă, parcă! Şi cerşind pe la porţi! Unele se deschid! Altele nu se deschid! Unele se deschid în zadar! Altele se deschid cu dare de mână! Oftaturi! Şi foarte mulţi ochi spre Cer! Aşa, ca-ntr-o rugăciune de ajutor! Ca- ...

!vino aşa...aşa vino la mine... dar nu acum, nu astăzi...te aştept mâine sau ieri, ştii unde...tot acolo, în colţul cu păianjen înţelept,   în colţul cu icoană şi memorii, cu timp oprit, cu praf pe busuioc şi pâlpâire-n candela străveche, sub care, suspinând, mă duc şi rog   maternitatea şi dumnezeirea acestor vremuri, câtă mai avem, să-ndemne lumea dincolo de sfadă şi dincolo de silă şi blestem,   să facă alta, dacă nu se poate vro îndreptare-n cest străin ...

Sigur că da! După alegeri, va să avem de toate! Mai ales boi! Mai ales cimitire! Şi gratis-gratis lemne şi scânduri pentru sicriu! Sicrie cu două camere, chiar! Şi cu garanţie cât vrea mortul! Şi locuri de veci cu termen de valabilitate în funcţie de cât doreşte clientul! După figurile din marele şi micul afişaj stradal, îmi vine să le plâng de milă candidaţilor la capra schilodită a Primăriei! Numai când mă gândesc la efortul pe care-o să-l facă dumnealor, mă apuc ...

Viteaz ca-n cărţile cu laşi, puneam des/cântece pe foc!... şi printre plânsuri (te)-auzeam: nu mă mai joc!...nu mă mai joc!...   Mi se părea mirobolant cest rit bizar, spăimântător!... şi printre plânsuri (te)-auzeam: ştii c-o să mor!...ştii c-o să mor!...   Greieri şi fluturi talentaţi în ceastă ardere de tot!... şi printre plânsuri (te)-auzeam: eu nu mai pot!...eu nu mai pot!...   Ţanţoş, viclean, triumfător, puneam des/cântece pe foc!... şi printre plânsuri ...

Oleacă mai încolo, exact la etajul treisprezece şi-un sfert, domnul A. Ghiuţă se vede pe Sine! Porneşte maculatorul, plaivazul chimic şi glasnicele...şi auzim: „Ce curat mătură măturătoarea asta frumoasă! în mâinile ei, mătura-i sceptru! şi ea, măturătoarea, miroase a cântece pornite din depărtare, tocmai din tei!... Ce dezordine şi ce mizerie ştie să facă omul! omul: cest gunoi cosmic pe stradă, cest animal ratat la facerea lumii, când demiurgul nici măcar nu voia ...

Sigur că da...sigur că da: sunt chiar aici, cu moartea mea! hai, fiţi cu minte...şi nu fiţi aşa de trişti...staţi liniştiţi!   Sigur că nu...singur că nu: nici eu, nici el, nici ea, nici tu nu cred că trebuia să fim pe drumul cest spre ţintirim!   Sigur că da...sigur că nu: unu-i atunci...altu-i acu...! e prea devreme? prea târziu?... nici voi nu ştiţi, nici eu nu ştiu!   Sigur că nu...sigur că da: din viaţa lui, din viaţa ta aţi dat mai mult...ori mai puţin... să ...

Ieşim. Păşim agale, cu paşi egali, măsuraţi, parcă. Linişte, deocamdată. Nimeni nu articulează o glasnică măcar. Fiindcă-i în afara cubului din sferă ori în afara sferei din cub. O cu totul şi cu totul altă lume. O lume ireală. Ori, mult mai bine zis, prea reală pentru noi, ceşti tuspatru căutători de verde pe uscat, ceşti naivi şi viteji învinşi ai Amăgirii. Dar, cum a promis moş Ion Mutelcă, sperăm să aflăm leac pentru ceastă boală străveche, nădăjduim să ...

!ai ostenit? nu-i vreme de hodină! nu te strâmba! cred că mai e puţin! mergi mai încet, dar mergi! vrei osanale? vrei rugăciune? vrei să mă închin? vrei temenele? vrei să te aplaud? ce? ai vro boală? (n)-ai altă ceva? dacă nu mergi, te dau în judecată ş-ai să primeşti pedeapsa cea mai grea: bătaie sfântă/silnică, pe viaţă, să nu mai uiţi: eşti scumpătatea mea! !eu ţi-am turnat distrugătoare-n sânge! sunt vinovat şi recunosc: regret... dar ţi-amintesc: tu mi-ai c ...

Sigur că da... (zice moş Mutelcă)... vorba lui Ion Creangă: „unii spun că-n ţara asta n-ar fi rău dac-ar fi bine!”... totul ar fi trebuit să fie Altfel, dar este Aşa! şi nu se aude şi nu se vede nici o posibilitate de scăpare! fiindcă... nimic nu-i mai păgubos/periculos decât patriotardul! nimic nu-i mai distrugător decât falsul cocoţat în vârful piramidei! de aceea-s toate cu sus-n jos! gata, ieşim să-ncepem asaltul împotriva Amăgirii! Că doar pentru asta aţi venit ...