Transformată în bordel, casa părintească a lui Alexandru Ioan Cuza a fost salvată prin subscripţie publică, reconstruită din temelii după vechile planuri, iar pe 24 ianuarie 1939 şi-a deschis porţile devenind prima instituţie muzeală din Galaţi. Au trecut 80 de ani de atunci, iar clădirea monument istoric trebuie salvată din nou, fiind grav afectată de tasare. Pentru consolidarea, restaurarea şi amenajarea Casei "Cuza Vodă" la standardele unui muzeu modern, Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi a semnat, în octombrie 2017, un contract de finanţare europeană. Din septembrie 2018, autorităţile tot încearcă să găsească un constructor care să execute lucrările, dar, din păcate, cele două licitaţii organizate până acum au fost anulate din lipsa ofertanţilor. La cea de-a treia licitaţie, termenul de depunere a ofertelor a fost prelungit de două ori, iar preşedintele CJ, Costel Fotea, speră ca pe 5 februarie să se înscrie măcar una dintre firmele care au cerut clarificări, iar procedura să se finalizeze cu succes. Cert este că perioada de implementare a proiectului a fost prelungită de la 27 la 35 de luni, dar, conform graficului, lucrările de consolidare, restaurare şi amenajare trebuie finalizate în mai 2020.
"Cei care au construit această casă au făcut-o în nouă luni de zile. Sper ca nouă să nu ne trebuiască 27 de luni ca să o restaurăm, reabilităm şi consolidăm, dar, din motive strict obiective - pentru că ştim ce înseamnă achiziţiile în România - s-a prevăzut o perioadă puţin mai lungă. Sunt fonduri europene şi trebuie să ne încadrăm în grafic", declara preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea, pe 31 octombrie 2017, la conferinţa de lansare a proiectului "Consolidare, restaurare şi amenajare Muzeul «Casa Cuza Vodă»" din Galaţi, finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020.
Suntem în februarie 2019 şi, potrivit informaţiilor furnizate la solicitarea noastră de Consiliul Judeţean, "perioada de implementare a proiectului a fost prelungită, în conformitate cu Actul adiţional nr. 1 la Contractul de finanţare 537/02.10.2017, de la 27 la 35 de luni. În aceste condiţii, data de finalizare a proiectului este 1 septembrie 2020". Marea problemă o reprezintă găsirea constructorului care să execute lucrările de care clădirea de patrimoniu are atâta nevoie.
În pericol de scufundare
"Iniţiativa Consiliului Judeţean a venit la momentul oportun, pentru că sunt afectate serios zidurile, fundaţia, curtea. Totodată, în proiect este prins şi un grup sanitar, pentru că, în 1939, nu a fost gândit cu aşa ceva", declara Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie din Galaţi, la conferinţa de lansare a proiectului european.
"Principala problemă o reprezintă tasarea solului de sub clădire şi din jurul ei, tasare care poate pune în pericol construcţia. Cred că aţi văzut la parter că pardoseala este deja vălurită din cauza tasării", atrăgea atenţia managerul de proiect, Aurelia Domniţeanu. Pe lângă tasare, clădirea prezintă degradări la interior şi exterior şi instalaţii uzate.
Ce lucrări se vor realiza
Lucrările care se vor realiza în cadrul proiectului european - care are o valoare totală de 2.669.239 de lei, din care 2.463.642 de lei, asistenţă financiară nerambursabilă - vizează în primul rând consolidarea terenului, a clădirii şi înlăturarea factorilor care pun în pericol stabilitatea şi sănătatea (igrasia). Vor fi executate rigole de beton pentru preluarea apelor pluviale, se vor injecta fisurile apărute în zidărie ca urmare a tasării, se vor repara treptele, tencuielile şi zugrăvelile, vor fi montate vitralii la ferestrele scării şi etajului.
Pe lângă restaurare, clădirea va beneficia de lucrări de încălzire, ventilare, instalaţii sanitare şi electrice, dar şi de modernizări cerute de funcţiunea de muzeu, inclusiv construirea unui grup sanitar pentru publicul vizitator. Muzeul va fi dotat cu vitrine şi panouri de expunere, covoare şi mochete, lămpi speciale, dar şi cu sisteme de detecţie şi alarme la efracţie, de supraveghere, înregistrare şi de sonorizare. Nu mai puţin importantă este digitizarea, adică scanarea întregii clădiri, interior şi exterior, şi realizarea unui tur virtual, disponibil în special persoanelor cu dizabilităţi.
Mai mult, dacă tot se va reface şi pavimentul din curtea muzeului, ar putea fi scoasă la lumină şi pusă în valoare şi hruba despre care susţin anumite surse istorice că ar exista. Preşedintele Fotea a dat asigurări că există bani şi pentru aşa ceva!
Ce s-a făcut până acum
Conform datelor oficiale, pentru implementarea acestui proiect, Consiliul Judeţean a încheiat până în prezent zece contracte, în valoare totală de 192.265 de lei fără TVA, pentru servicii de expertiză tehnică, documentaţii, proiectare, verificare, plan de marketing, informare, audit etc. "Suma plătită efectiv pentru proiect este în valoare de 45.426 de lei, din care 38.612 lei din fonduri nerambursabile şi 6.813 lei de la bugetul de stat şi local", informează CJ, precizând că "pentru implementarea optimă şi în termenul stabilit a proiectului" mai e nevoie de încheierea contractelor de execuţie a lucrărilor şi de dirigenţie de şantier.
"Consiliul Judeţean a organizat, până în acest moment, trei proceduri simplificate pentru execuţie lucrări "Consolidare, restaurare şi amenajare Muzeu «Casa Cuza Vodă» din Galaţi". Primele proceduri au fost anulate din cauză că nu s-a prezentat niciun ofertant. Pentru cea de-a treia procedură, termenul de depunere a ofertelor este 5 februarie 2019. Pentru găsirea unui constructor care să execute lucrările, CJ va urma procedura legală de contractare. Prin urmare, se va publica în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice anunţul de participare până când se va prezenta un ofertant care să îndeplinească condiţiile legale de calificare şi va prezenta o ofertă tehnică şi economică conformă", se arată în răspunsul CJ.
Speranţe că a treia licitaţie va fi cu noroc
Potrivit datelor din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, prima licitaţie pentru execuţie lucrări de "Consolidare, restaurare şi amenajare Muzeul Casa Cuza Vodă", din Galaţi a fost lansată pe 27 septembrie 2018 şi anulată pe 5 noiembrie, în lipsa ofertanţilor.
Cea de-a doua procedură, lansată pe 12 noiembrie, a fost anulată din aceleaşi motive, pe 13 decembrie.
Pe 18 decembrie 2018, a fost lansată cea de-a treia procedură, iar termenul limită pentru primirea ofertelor a fost prelungit de pe 21 pe 30 ianuarie, iar apoi până pe 5 februarie 2019. Valoarea estimată a contractului este de 1.539.365 de lei fără TVA, criteriul de atribuire - "preţul cel mai scăzut", iar durata este de "maximum 18 luni de la semnarea contractului".
"Dacă la licitaţiile anterioare nu ne-a întrebat nimeni nici măcar cum ne cheamă, îmbucurător este că, de această dată, două firme au cerut clarificări. În general, cei care cer clarificări au interesul de a participa la licitaţie. Sper ca, pe 5 februarie, din cei doi potenţiali ofertanţi care au cerut clarificări, cel puţin unul, dacă nu amândoi, să participe la licitaţie şi, la final, să rămână cel mai bun", ne-a declarat preşedintele CJ, Costel Fotea.
Ce riscuri există
"Conform graficului de implementare a proiectului, lucrările de consolidare, restaurare şi amenajare se vor finaliza în anul 2020, în luna mai", se arată în adresa transmisă de Consiliul Judeţean.
Întrebat dacă există riscul ca termenul-limită până la care trebuie implementat proiectul să nu poată fi respectat, preşedintele Costel Fotea ne-a declarat: "Nu am nicio emoţie din acest punct de vedere, pentru că există posibilitatea de prelungire. Din momentul în care se semnează contractul de finanţare, ai un grafic de implementare pe care poţi să îl mai prelungeşti, având motive bine întemeiate. Neprezentarea la licitaţie este motiv întemeiat. Dacă pe data de 5 februarie se va prezenta o firmă şi contractul va fi adjudecat, termenul de realizare a obiectivului curge din momentul în care am semnat ordinul de începere a lucrărilor.
Toată lumea mă întreba de ce 36 de luni pentru implementarea unui astfel de proiect, în condiţiile în care, practic, lucrările ar dura doar şapte - opt luni. Tocmaipentru că ne luăm marje de siguranţă în cazul în care se prelungeşte licitaţia, apare vreo contestaţie sau constructorul nu este dintre cei mai serioşi. Dacă toate merg bine, un asemenea proiect poate fi implementat într-un an".
O istorie impresionantă
Pe lista monumentelor istorice gălăţene, Casa "Cuza Vodă" este datată 1937-1939, însă la acele vremuri povestea ei începuse deja de mai bine de un secol.
După cum am aflat de la Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, în 1827, pe când Alexandru Ioan Cuza avea şapte ani, tatăl său, Ioan Cuza, a fost numit, pentru scurtă vreme, pârcălab de Galaţi. Probabil atunci a cumpărat casa din Mahalaua Poştei, Uliţa de lângă mal (astăzi strada Al. I. Cuza). Postelnicului Ioan Cuza - numit pârcălab al Ţinutului Covurlui, cu capitala la Galaţi (1831-1836) - oraşul acelor timpuri îi datorează consolidarea statutului de port al Moldovei, dobândea statutul de porto-franco şi stăvilirea unei epidemii de ciumă.
În casa de la Galaţi a părinţilor săi, Alexandru Ioan Cuza şi-a petrecut, după cum spune Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie, copilăria, dar şi adolescenţa şi apoi tinereţea. Aici şi-a început cariera de judecător, în această casă şi-a adus soţia, pe Elena Cuza, aici a locuit în perioada în care a fost preşedinte al Judecătoriei Covurlui şi pârcălab al judeţului Covurlui.
Tot aici s-a întors şi în timpul domniei, cu prilejul deselor sale vizite la Galaţi, când imobilul rămăsese în grija mamei. Mai mult, în 1863, când casa avea nevoie de reparaţii şi de unele modificări, domnitorul i-a cerut mamei sale un plan al construcţiei, iar un an mai târziu afla, dintr-o scrisoare a lui Costache Negri, mersul lucrărilor.
Istoria consemnează că ultima vizită a lui Cuza în această casă a avut loc în mai 1865, la înmormântarea mamei sale. După moartea lui, Doamna Elena a mai păstrat imobilul până în 1884, când, strâmtorată financiar, l-a vândut.
"Hora Unirii" cu istoricul Unirii
Potrivit lui Marius Mitrof, în 1907, clădirea era proprietatea Profirei Izvoranu, care o ipotecase. Atunci încep demersurile gălăţenilor pentru răscumpărarea ei. De pildă, ajunge la Senat o cerere semnată de câteva sute de gălăţeni, care solicitau cumpărarea casei de către stat şi instalarea unui "muzeu în amintirea lui Cuza". Fără succes, însă.
La 24 ianuarie 1910, s-a jucat "Hora Unirii în Casa lui Cuza, cu A. D. Xenopol, istoricul Unirii", spune Marius Mitrof, povestind că, potrivit arhivelor, în imobil se mutase Grigore Trancu-Iaşi, care l-a găzduit pe Xenopol. Printre personalităţile care, până în 1913, au trecut pragul casei s-au mai aflat Dimitrie Anghel, Şt. O. Iosif, Mihail Sadoveanu şi Cincinat Pavelescu, veniţi la Galaţi la şezătorile literare organizate pentru strângerea fondurilor necesare ridicării statuii lui Mihai Eminescu.
Din liceu de fete, casă de moravuri uşoare
Din 1913, în fosta casă a lui Cuza a funcţionat Şcoala secundară de fete "Mihail Kogălniceanu", iar în anii 1916-1918 a fost spital pentru răniţi şi a găzduit familii de refugiaţi.
În 1921, casa ajunge în proprietatea lui Adolf Theitler, "concesionarul golirii closetelor ieşene", după cum îl numeşte istoricul Paul Păltănea, citând Arhivele Naţionale.
"Avid după bani, a transformat-o în Hotel Royal, de fapt a transformat-o într-o casă de moravuri uşoare. La parter şi la etaj a fost compartimentată în 24 de cămăruţe. A funcţionat ca hotel de moravuri uşoare până în 1932", spune directorul Muzeului de Istorie.
Decăderea morală şi fizică a imobilului readuce în actualitate ideea răscumpărării lui şi transformarea "într-un muzeu care să cuprindă toate amintirile rămase de la neuitatul domn". Din păcate, intenţiile au rămas fără rezultat.
Răscumpărată şi refăcută din temelii
Şansa imobilului a constituit-o înfiinţarea, în 1937, a Asociaţiei "Casa Cuza Vodă", care şi-a stabilit prin statut următoarele obiective: cumpărarea vilei "Cuza Vodă" din Galaţi, restaurarea ei "aşa cum a fost" şi înfiinţarea unui locaş de cultură. Pentru strângerea de fonduri se lansează liste de subscripţii, se fac donaţii şi manifestări culturale.
La 17 februarie 1938, în urma licitaţiei, imobilul, proprietate indiviză a moştenitorilor lui Adolf Theitler, a fost adjudecat de Asociaţia "Casa Cuza Vodă" din Galaţi cu preţul de 900.000 de lei, spune Marius Mitrof.
În vederea unei restaurări fidele, s-a publicat în presă un apel către toţi cei care posedau fotografii, acte sau descrieri şi s-a început o nouă campanie de strângere a fondurilor necesare. Numai că, desfăcând tencuielile, cei care lucrau pe şantier au constatat că niciun perete de paiantă nu mai putea fi consolidat.
"În ziua de 6 mai 1938, consiliul Asociaţiei "Casa Cuza Vodă" a hotărât refacerea din temelii, respectându-se planul şi aceeaşi faţadă, şi adaptând interiorul pentru destinaţia de muzeu", spune Marius Mitrof, citând din documente.
La 80 de ani de la Unirea Principatelor, pe 24 ianuarie 1939 a avut loc festivitatea de inaugurare a Muzeului "Casa Cuza Vodă". De atunci, neîntrerupt, în Casa "Cuza Vodă" funcţionează un muzeu.
Arhitectura s-a transformat
De-a lungul anilor, spune Marius Mitrof, prin reparaţii şi restaurări, imobilul a suferit transformări majore de arhitectură, iar gardul înalt, care proteja casa de privirile trecătorilor, s-a tot micşorat până când a dispărut, lăsând loc unui mic parc, dominat de bustul lui Alexandru Ioan Cuza, datat 1886, comandat la Paris de Doamna Elena Cuza, şi dăruit primei şcoli primare de fete din Galaţi, care a purtat numele domnitorului.
Ar mai fi de spus că, înainte de a fi închis pentru consolidare, restaurare şi amenajare, Muzeul "Casa Cuza Vodă" recrea atmosfera saloanelor elitei sociale din epoca lui Alexandru Ioan Cuza. Puteau fi admirate, printre altele, farfurii şi pahare cu monograma lui Cuza, garnitura de mobilier comandată de acesta la Paris, biblioteca în stil renascentist german dăruită de regele Carol I lui Mihail Kogălniceanu. Piesa de rezistenţă era, însă "De Dion Bouton", un soi de trăsură cu motor şi pedale în loc de volan, unul dintre primele automobile care au circulat în Galaţi...
CITEȘTE ȘI: 13 proiecte pentru infrastructura rutieră a judeţului Galaţi
Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și www.viața-libera.ro în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
