Dacă înainte de '89 tinerii abia dacă auziseră despre existenţa drogurilor, acum orice elev din orice liceu, chiar şi de la cele cu ştaif, îţi poate povesti că are un prieten, sau că a discutat cu un coleg care a "fumat" ceva. Fenomenul pare să fi scăpat de sub control şi pentru că ei sunt prima generaţie de consumatori, cu părinţi şi profesori care nu au trecut prin aşa ceva. Nu există specialişti care să-i lămurească, interdicţiile prescrise "după ureche" părând să fie mai degrabă invitaţii la consum, decât să îl domolească. În acelaşi timp, tendinţa de a nu discuta deschis despre asemenea probleme pe motiv că este ruşinos să ai consumatori în familie sau şcoală pare să facă mai mult rău decât bine. Cu toate acestea, mai mulţi directori ai instituţiilor învăţământ au răspuns provocării lansate de ziarul "Viaţa liberă", împărtăşind unii altora din propria experienţă, vorbind despre probleme, dar şi despre soluţii.
Cea care a spart gheaţa a fost inspectoarea generală Mioara Enache care a recunoscut că, deşi şcoala are rolul de a educa tânăra generaţie inclusiv în această problemă, nu dispune deocamdată de mijloacele necesare.
"Şcoala este pusă la zid pe nedrept şi poate face şi mai puţin, dacă nu este sprijinită de părinţi. Din acest punct de vedere avem o mare problemă, pentru că aceştia nu prea vin spre şcoală. Nu vin pentru că nu-i interesează sau din jenă, din ruşine sau din teama de a nu le fi stigmatizat copilul. Drogurile ajung la elevi, indiferent de starea materială a familiilor lor, indiferent de liceul la care învaţă. Şi elevii care nu au bani, se pot informa de pe internet cum se prepară asemenea substanţe şi le fac singuri. Părinţii îşi spun că lor nu li se poate întâmpla aşa ceva ", punctează Mioara Enache.
Cei mai mulţi dintre directorii prezenţi la dezbatere au obiectat că este greşită ideea că drogurile şi etnobotanicele sunt consumate în şcoală. În general, elevii se dedau la aşa ceva cu anturajul, după orele de program sau pe lângă şcoală, în cazul ţigărilor cu spice-uri. Cu toate acestea, chiar şi elevi de gimnaziu îţi pot relata că au fost întrebaţi de colegi mai mari dacă nu vor să cumpere "markere", adică ţigări cu etnobotanice.
"Discutând cu copiii, afli că au trăit experienţe cumplite"
Corina Gavrilă, directoarea Colegiului de Alimentaţie şi Turism "D. Moţoc", a povestit: "Eu m-am confruntat direct cu astfel de situaţii. Acum doi-trei ani, predam la o clasă şi am observat că un elev are un pachet de ţigări desfăcut în bancă, dar avea nişte ierburi în el. În momentul în care am vrut să iau pachetul, am fost izbită de perete, de am crezut că voi rămâne afiş acolo".
Directoarea de la "Moţoc" susţine că în paralel cu combaterea fenomenului s-a străduit să găsească motivele pentru care respectivii elevi deveniseră consumatori. "Am foarte mulţi elevi care provin din familii unde ambii părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, sau au părinţii divorţaţi, sau plecaţi nu se ştie unde, lăsaţi în grija unor rude. Am copii care nici la vârsta asta nu au buletin. De aceştia chiar nu are cine să se ocupe. Miezul problemei este la a ajunge să aflăm de ce copilul face asta. Am discutat cu unii dintre ei ore în şir. Singura metodă ca să-i ajuţi şi să-i monitorizezi este să ajungi la sufletul lor. Aşa afli secrete cumplite, pe care le-au ţinut ascunse şi care îi macină", spune Corina Gavrilă.
Şocant, dar eficient
Aceasta recunoaşte că, în urmă cu doi-trei ani, nu era săptămână în care să nu vină salvarea la poarta liceului, din cauza consumului de etnobotanice, dar în urma măsurilor pe care le-a luat, situaţia s-a îmbunătăţit simţitor. "A fost o colaborare interinstituţională. În primul rând cu poliţia locală, căreia i-am cerut să-şi modifice programul, astfel încât să patruleze dimineaţa la intrarea şi după-amiaza la ieşirea din program a elevilor. Poliţia trebuie să fie acolo, pentru că uniforma îi mai temperează. Am făcut acţiuni cu Centrul de prevenire anti-drog. Am ţinut legătura cu domnul procuror Cărare, i-am trimis SMS, de câte ori aveam suspiciunea că un elev consumase ceva. Am dus elevii în vizită la Penitenciarul de Minori Tichileşti. Au discutat cu dealeri de droguri, cu elevi care comiseseră diferite infracţiuni, pentru că drogurile merg mână în mână cu prostituţia, cu alcoolul şi furtul. Este greu să lucrezi cu ei, pentru că unii sunt violenţi. Am avut şi cazuri de părinţi care au venit şi mi-au spus faceţi-i ce vreţi, că pe mine mă bate. M-am gândit că a le arăta pe viu ce se poate întâmpla atunci când devii dependent e cel mai bun lucru. Aşa am convins un fost elev de-al nostru care a fost consumator, a fost pe la diferite centre pentru a scăpa de dependenţă, să vină să le povestească prin ce drame a trecut şi a acceptat. Săracul, arată foarte rău. Numai cât intră pe uşă într-o clasă şi efectul e imediat. S-au speriat când l-au văzut.”
"Părinţii şi elevii pot fi consiliaţi oricând"
De la Centrul Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CRPECA), subcomisarul de poliţie dr. Angela Ene ne-a declarat că şi la instituţia pe care o conduce numărul beneficiarilor de consiliere a crescut faţă de anul trecut.
"Din ianuarie până în octombrie 2018, am avut pentru consiliere şi evaluare 45 de consumatori: de la DIICOT au fost deferiţi 38, de la DGASPC - unul, de la serviciul de probaţiune - patru şi numai doi au venit din proprie iniţiativă. Din consumatorii care au venit prin instituţii, nu avem niciunul pe etnobotanice, ci pe canabis şi cocaină. Cei mai mulţi sunt elevi. La noi ajung persoane cu vârste de la 17, la 37 de ani. Ținem evidenţa celor care ajung la UPU, așa că vă mai putem spune că au fost înregistrate 125 de fişe de la unităţile de primiri urgenţe, iar aici consumatorii sunt majoritari pe etnobotanice", ne-a declarat Angela Ene.
Aceasta susţine că de consiliere din partea CRPECA pot beneficia şi părinţii copiilor care nu sunt consumatori, dar care vor să se informeze, dar şi elevii, centrul desfăşurând campanii de prevenire în toate şcolile de unde vin solicitări. Totodată, Angela Ene susţine că specialiştii din cadrul CRPECA pot forma elevii care se oferă voluntari: "Avem nevoie de sprijinul şcolilor. Formarea durează aproximativ 20 de ore, iar grupul trebuie să aibă minimul 12 persoane".
O refulare din cauza abuzurilor
De la psihologul din cadrul Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), Tereza Antal, care s-a ocupat de consilierea minorilor care au consumat droguri, susţine că apariţia tentaţiei e generată, de regulă, de unele probleme psihice. "Din experienţa mea, am constatat că acei copii au suferit un abuz fizic, emoţional sau sexual, care i-a determinat să consume droguri. De regulă, la noi ajung cu asemenea probleme copiii din familii care au trecut printr-un divorţ, sau familii în care părinţii lipsesc".
Părinții nu ajută, iar școala nu are suficiente pârghii
Efectele sunt devastatoare pentru un dependent de etnobotanice
Un consumator se transformă ușor în traficant
