Etnobotanicele reprezintă o categorie de droguri psihoactive care sunt foarte periculoase pentru sănătate. Deşi la bază sunt nişte plante, substanţele folosite pentru prepararea lor pot avea efecte devastatoare asupra organismului. Din păcate, traficanţii reuşesc să ajungă din ce în ce mai uşor consumatori, marea lor majoritate fiind elevi. Mai grav este că de la consum, la trafic este doar un pas, un pas care poate fi făcut, cel puţin la început, inconştient. Asta susţin procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, dar şi poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate.
„Linia între un consumator şi un traficant este foarte fină, chiar imperceptibilă. Ca exemplu vă pot spune aşa: eu am cumpărat o doză pentru consum şi lângă mine se mai află un prieten, căruia i-am dat să fumeze din aceeaşi ţigară din care am fumat eu. În clipa aceea m-am transformat din consumator în traficant, sub forma oferirii de droguri. Deci, linia este foarte fină. Transformarea din consumator în traficant este atunci când respectivul vrea să îşi asigure singur dozele pentru consumul propriu, din profitul obţinut din comercializare. Un gest de prietenie sau de politeţe te transformă în traficant”, ne-a explicat Sorin Cărare, procurorul şef al DIICOT Galaţi.
Iar linia aceasta fină poate fi uşor încălcată atunci când vorbim de elevi de liceu, care încep să consume din curiozitate, iar apoi se dau drept exemplu altora, care devin ulterior consumatori fără să realizeze că astfel îşi pot tara viaţa. „Este o linie fină între a fuma o ţigară şi a vinde o ţigară. Copiii încep să consume de la vârste foarte fragede şi nu cred că se poate face o diferenţă între licee bune sau mai puţin bune, mai ales că acestea droguri au un preţ relativ scăzut. Părinţii ar trebui să conştientizeze că un copil se duce degeaba la un liceu foarte bun, dacă el îşi ratează viaţa, din punctul meu de vedere, cu o condamnare, cu un dosar penal. Degeaba învaţă, dacă o să fie urmat toată viaţa de un cazier din cauza traficului de droguri. Diferenţa între a vinde trei ţigări unor colegi şi a vinde trei kilograme este de pedeapsă, infracţiunea este aceeaşi: trafic de droguri”, ne-a spus cms. şef Dănuţ Lefter, şeful BCCO Galaţi.
Anturajul şi internetul
Anchetatorii au constatat, după ce au instrumentat zeci de astfel de dosare, că anturajul este cel care influenţează cel mai mult consumul de etnobotanice. Chiar dacă nu ştiu prea multe despre efectele acestor droguri, elevii se încurajează unul pe altul să le utilizeze. „În momentul acesta este destul de simplu de procurat, elevii îşi cumpără şi de pe internet şi din anturaj, pentru că anturajul este cel care atrage către consum. Cei care vând o fac pentru a-şi asigura nişte venituri, veniturile nu sunt extraordinare, ca la drogurile de mare risc, dar sunt unele importante, care asigură un mijloc de trai. Şi astfel au nevoie să îşi atragă, prin intermediul anturajului, clienţii”, ne-a povestit şeful BCCO Galaţi.
Acest lucru este întărit şi de Cristina Pană, comisar în cadrul IPJ Galaţi, care se ocupă de prevenirea infracţionalităţii în şcolile din judeţul Galaţi. „Elevii ştiu, chiar şi părinţii s-au informat. Dar au aşa o atitudine, că lor nu li s-ar putea întâmpla asta. Sau chiar dacă li s-a întâmplat, neagă, pentru că este ruşinos. Soluţia e următoarea: copiii ar trebui abilitaţi de la vârste cât mai fragede să reziste presiunii de grup. Pentru că despre asta este vorba, despre anturaj. Trebuie să ne coordonăm eforturile în acest sens. Nu cred că este o soluţie să le transmiţi mai multe informaţii despre ceea ce vor păţi. Ei le ştiu. Problema e că ei nu rezistă presiunii anturajului. Părintele şi psihologul trebuie să construiască o relaţie cu ei”, ne-a explicat comisarul Cristina Pană.
Efecte devastatoare
Consumul de etnobotanice este mai des întâlnit în rândul elevilor decât consumul de droguri de risc sau de mare risc şi asta pentru că au un preţ mult mai mic. Cu toate acestea, specialiştii atrag atenţia că, cu cât preţul este mai mic, cu atât efectele dăunătoare sunt mai mari. „Efectul la consumul de etnobotanice este imediat. Din păcate, pedepsele sunt mai mici la Legea 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive. Şi, deşi pedepsele sunt mult mai mici decât la drogurile de risc sau de mare risc, efectele sunt devastatoare la consumul de etnobotanice. Dintre aceste efecte pot enumera scăderea drastică a masei musculare, lipsa de concentrare, lipsa de atenţie şi pot culmina şi cu suicidul”, ne-a spus procurorul şef al DIICOT Galaţi.
„Ei folosesc coada calului, nalbă şi le fierb cu acea substanţă, dar sunt şi unii care fierb ierburile cu acetonă şi îşi fac creierii praf, după ce fumează aşa ceva. Cei care fumează şi vând ţigări de calitate o fac pe un preţ mai mare, cele cu preţ mai mic sunt şi mai nocive” a completat Dănuţ Lefter.
Iar efectele nocive s-au văzut de-a lungul timpului, zeci de tineri ajungând la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean. Din păcate, după ce cad în această ispită, consumatorii fie se tem să ceară ajutor, fie spun că se descurcă singuri să scape de dependenţă şi revin în acelaşi anturaj continuând astfel să îşi otrăvească corpul.
Traficanţii, cu un pas în faţa anchetatorilor
Consumul de droguri şi de etnobotanice nu va putea fi eradicat niciodată. O recunosc chiar cei care anchetează astfel de cazuri. Cu toate acestea, anchetatorii spun că vor să ajute şcolile să combată consumul acestor substanţe. Ei speră să primească la rândul lor sprijin din partea cadrelor didactice, care ar trebui să îi informeze imediat ce constată că un elev are un comportament suspect. „Noi nu facem prevenire, facem combatere. Atunci când aflăm de existenţa unei astfel de reţele, acţionăm pentru a-i atrage la răspundere. Dar îii putem ajuta cu date şi informaţii. Putem merge la dezbateri, la discuţii, dacă suntem invitaţi”, ne-a precizat Sorin Cărare, procurorul şef al DIICOT Galaţi.
„Diriginţii pot să ne sesizeze comportamentul atipic şi sunt de mare ajutor, atât prin conştientizarea părinţilor, dar şi prin informarea noastră. Noi le mulţumim poliţiştilor locali că fac percheziţii corporale şi îi depistează pe consumatori”, a adăugat cms. şef Dănuţ Lefter, şeful BCCO Galaţi.
Din păcate însă, lupta anchetatorilor este îngreunată de multe ori de legislaţie mai ales pentru că traficanţii sunt bine informaţi cu privire la listele care cuprind substanţele interzise de lege, liste care se actualizează o dată la şase luni, şi folosesc mereu alte combinaţii chimice. „Traficanţii sunt cu un pas înainte noastră, ei ştiu exact când substanţa este trecută le lista de interzise, schimbă ceva în componenţa ei şi devine legală, până la se trece pe listă noua componenţă”, a conchis Sorin Cărare.
Din nefericire, dacă-şi doresc să consume substanţe care modifică starea de conştiinţă, găsesc informaţii peste tot. Fac schimb de experienţă între ei sau consultă internetul, unde se află o mulţime de informaţii. Nici nu le trebuie foarte mulţi bani.
Cristina Pană - comisar IPJ Galaţi
Când salvarea vine la liceu, din cauza drogurilor
Părinții nu ajută, iar școala nu are suficiente pârghii
Efectele sunt devastatoare pentru un dependent de etnobotanice
