O concluzie unanim acceptată de toţi directorii prezenţi la dezbatere a fost că părinţii care incriminează şcoala că nu face nimic, nu ajută, ba, dimpotrivă, dându-le prea multă libertate copiilor lor, îngreunează procesul educativ. În plus, şcoala nu dispune de mijloacele necesare pentru a combate şi preveni eficient consumul de droguri şi spiceuri, regulamentele fiind prea permisive, iar personalul specializat prea puţin.
Pentru că Angela Ene, coordonatorul Centrului Anti-drog, s-a oferit să trimită specialişti la şedinţele cu părinţii, directorii au răspuns că e puţin probabil ca aceştia să vină la şcoală, pentru a fi consiliaţi corespunzător. "Dacă, la liceele de top, părinţii vin frecvent la şedinţe, la cele tehnologice, unde sunt foarte mulţi copii din mediul rural, nu se întâmplă acelaşi lucru. Atenţia familiei este primordială în ceea ce priveşte timpul, anturajul, activităţile, bugetul", spune inspectoarea generală Mioara Enache.
Romeo Zamfir, directorul de la Colegiul Naţional "Vasile Alecsandri", susţine că părinţii elevilor săi vin la şedinţe, dar au de multe ori o atitudine prea libertină când vine vorba de respectarea regulamentului şcolar: "Finanţarea o asigură părinţii pentru ţigări şi droguri, fără să ştie asta, bineînţeles. Observ că elevii încep să fumeze foarte devreme, unii chiar de la clasa a VII-a. Trist e că, uneori, sunt sprijiniţi de părinţi. Vin cu ţigări electronice, le confişti. Vin cu părinţii să le capete înapoi. Degeaba le explici că regulamentul interzice în şcoală orice fel de ţigară. Noi ne-am canalizat pe trei direcţii: psihologul şcolar, care face treabă foarte bună, părinţii şi diferite acţiuni cu caracter de prevenire. La psiholog, elevul trebuie să vină din proprie iniţiativă. Nu-l poţi obliga".
Directoarea de la Liceul Teoretic "Dunărea", Lucia Moţoc, a subliniat că rolul cel mai important îl are tot familia: "Undeva, legătura între părinte şi copil s-a întrerupt. Se mint reciproc. Eu aş vedea o legătură mai strânsă între copil şi părinte, pentru că părintele poate sesiza mai uşor modificări în comportament şi poate lua măsuri".
De aceeaşi părere s-a arătat şi directorul de la Liceul de Artă "D. Cuclin", Mircea Titi Roşca: "Elevii şi-au pierdut încrederea în tot ceea ce înseamnă autoritate. Şi totuşi, şcoala răspunde de ceea ce se întâmplă în interiorul ei. Dar ei consumă, de regulă, în afara şcolii. În plus, noi nu suntem abilitaţi să-i controlăm şi să-i percheziţionăm. Tot familia e cea care trebuie să ia măsuri".
O mai bună cooperare între instituţii
Romeo Zamfir susţine că elevii nu consumă substanţe psihoactive în şcoală, ci în apropierea ei, în baruri sau la petreceri şi că, din acest punct de vedere, autorităţile sunt vinovate pentru că nu închid barurile care comercializează alcool minorilor, consumul de droguri venind la pachet cu cel de alcool.
Directorii au căzut de acord că ineficienţa demersurilor lor are drept cauză slaba comunicare dintre instituţii, şcoala neprimind niciun fel de feed-back nici de la psihologi, nici de la Poliţie, nici de la unităţile de primiri urgenţe. "Am solicitat în repetate rânduri să ni se transmită şi nouă ce se întâmplă. Sunt copii care sunt luaţi cu salvarea din curtea şcolii şi nu ştim de ce. Ni s-a spus că nu au voie să dea astfel de diagnostice. Copilul se întoarce a doua zi, iar noi nu ştim ce s-a întâmplat", spune inspectoarea generală.
Regulament şcolar permisiv, libertăţi prost înţelese
Directorii s-au plâns că elevii, dar şi părinţii nu mai sunt dispuşi să respecte regulamentul şcolar şi că libertatea de multe ori este prost înţeleasă de aceştia. Inspectoarea generală Mioara Enache a adus în discuţie cazul de anul trecut al grevei elevilor de 18 ani de la CNVA, care s-au plâns că sunt ţinuţi prizonieri în liceu, deşi pentru ei regulamentul prevede că au dreptul să părăsească în pauze instituţia. "Am fost reclamaţi de tatăl unui elev şi la Preşedinţie, la primul ministru şi la Minister. Toată lumea a pus presiune pe ISJ şi pe acest colegiu care, chipurile, a încălcat drepturile elevilor, dar noi nu am vrut decât să-i protejăm", spune, supărată, Mioara Enache.
Întrebată dacă a făcut demersuri la Ministerul Educaţiei să se introducă măsura obligativităţii ca orice elev să nu mai părăsească şcoala în timpul programului, aceasta a ripostat că reprezentanţii MEC nu ţin cont de părerile inspectorilor generali. "La minister cele mai multe propuneri vin din partea elevilor şi părinţilor. Noi nu suntem chemaţi la negocieri. Sunt doar reprezentanţii Ministerului, cei ai elevilor şi părinţilor şi Sindicatele. Noi comunicăm nişte lucruri, dar nu putem exercita asupra ministerului o presiune, aşa cum fac ceilalţi. Nu avem suficiente pârghii pentru a apăsa acceleraţia ca să putem face educaţie. Sunt o mulţime de libertăţi prost înţelese", se plânge Mioara Enache. Situaţia este nuanţată şi de Onuţ Atanasiu: "Noi nu mai avem nicio pârghie asupra copiilor. Nu avem cum să-i sancţionăm. Doar prin nota la purtare. Dacă îi pun patru şi rămâne repetent, mai ales la liceele tehnologice, nu mai vine la şcoală şi l-am pierdut. Ori eu nu vreau asta. Nici măcar la muncă în folosul şcolii nu mai putem să-i chemăm".
Lipsa psihologilor şcolari, o problemă
Toţi oamenii şcolilor prezenţi la dezbatere au concluzionat că, într-o problemă atât de complicată cum e cea a drogurilor, consilierea elevilor ar trebui făcută cu ajutorul psihologilor şcolari, care însă sunt foarte puţini. Conform normelor de la minister, există un singur psiholog la 800 de elevi, ceea ce este foarte puţin. "Noi avem foarte puţini psihologi şcolari şi consilieri şi mai puţini, aceştia fiind cei care s-ar putea să comunice şi să convingă elevii şi să desfăşoare acţiuni de prevenţie. Deci, fiind foarte puţini, şi acţiunile sunt foarte puţine. În schimb, diriginţii fac eforturi pentru a suplini această lipsă, ei având printre temele de dirigenţie şi dezbateri legate de consumul de droguri. Numai că diriginţii nu sunt specializaţi pe această problemă şi fiecare se ocupă de ea cum poate. Sunt şi activităţi care se desfăşoară cu personal specializat, dar probabil nu sunt suficiente", a declarat inspectoarea generală, Mioara Enache.
Directoarea Colegiului Cuza, Iulia Chirnoagă, susţine că mai e un alt inconvenient în ceea ce priveşte această problemă: "Important este impactul pe care îl are mesajul pe care îl transmite psihologul şcolar. Din acest punct de vedere, faptul că în fiecare an avem un alt psiholog nu ne ajută, pentru că se stabileşte greu legătura între aceştia şi elevi. Până să apuce să le câştige încrederea, a venit altcineva şi tot aşa. Ar trebui găsite soluţii ca fiecare liceu să aibă propriul psiholog şcolar pe termen lung".
Mesaje de la elevi pentru colegii lor
Directorul-adjunct al CNVA şi consilierul local Onuţ Atanasiu consideră că undeva există o sincopă: "Eu cred că nu transmitem mesajele pe care ei să le înţeleagă. Transmitem mesaje pe care doar noi le înţelegem şi noi le auzim. Elevii ar trebui să transmită elevilor mesajele anti-drog pentru că au mai multă încredere într-unul de-al lor". Acesta a propus organizarea unei mese rotunde cu elevii, pentru a afla de la ei cele mai eficiente soluţii în combaterea şi prevenirea consumului de droguri.
Când salvarea vine la liceu, din cauza drogurilor
Efectele sunt devastatoare pentru un dependent de etnobotanice
Un consumator se transformă ușor în traficant
