Evaluaţi acest articol
(16 voturi)
1 comentariu

* Între 1911 şi 1919, tunelul de la Tălăşmani era cel mai lung de acest fel din Moldova şi Muntenia * Tunelul din nordul judeţului a fost martor al unei crime şi al unei tentative de deraiere


În mod asemănător cu situaţia autostrăzilor, România este codaşă în Europa şi la construcţia de tuneluri rutiere sau feroviare. Cu toate acestea, în nordul judeţului Galaţi, chiar în apropierea limitei cu Vasluiul, se află un tunel feroviar lung de peste 3.300 de metri, al doilea ca lungime din toată ţara. Vasta galerie face legătura feroviară între localităţile Bereşti şi Tălăşmani. Chiar dacă cele două războaie mondiale şi cutremurele înregistrate în secolul trecut nu l-au distrus, structura tunelului a fost afectată de infiltraţiile de apă, de solul nisipos şi instabil şi de nepăsarea autorităţilor, starea tunelului din prezent nelăsând să se mai întrezărească luminiţa de la capăt.

Bereştiul, vizitat de Saligny şi Delavrancea

Construcţia tunelului a început în iunie 1906, iar lucrările au fost finalizate la sfârşitului lui 1911. Până în anul 1919, tunelul de la Bereşti a fost cea mai mare astfel de structură din România. Şi în prezent, este unul dintre puţinele tuneluri din ţară construite la altitudine joasă, undeva în jurul valorii de 150 metri peste nivelul mării.

"Lucrările au fost începute simultan din ambele părţi, de inginerii italieni Pietro Bertolero şi Giuseppe Giachetti. La inaugurare, era cel mai lung tunel din România, acoperind o distanţă de 3.330 de metri. Forţa de muncă necesară a fost recrutată din zonă, iar Bereştii au devenit pentru ceva timp un punct important pe harta ţării, vizitat de mari personalităţi, între care Barbu Delavrancea, în acel moment ministru al Lucrărilor Publice, şi Anghel Saligny, inspectorul general al aceluiaşi minister", a explicat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Galaţi.

Crima din trenul personal

Din informaţiile furnizate de Marius Mitrof, reiese că în tunelul de la Tălăşmani a avut loc, în urmă cu 97 de ani, o crimă. Ion M. Georgescu făcea zilnic naveta între Bereşti şi Bârlad, cu trenul personal Galaţi - Bârlad. Georgescu venise ca refugiat din Bucureşti şi se stabilise la Bereşti, împreună cu soţia şi cei patru copii. Aici, bărbatul se ocupa cu vânzarea de alimente în vagoanele de clasa a III-a ale trenului. În gara Bereşti, aflându-se în tren, între Georgescu şi câţiva soldaţi grăniceri a apărut o altercaţie, conflict care a fost aplanat de şeful de tren Burghelea. Numai că, după ce trenul a pornit şi a intrat în tunel, acelaşi Burghelea a auzit din vagonul vecin "nişte ţipete îngrozitoare. Când trenul a ieşit din tunel, a mers în vagonul respectiv şi a văzut că Georgescu nu se mai afla printre călători. În urma unor cercetări sumare, şeful de tren a aflat că Georgescu şi soldaţii se certaseră din nou, grănicerii aruncându-l din tren. Cadavrul vânzătorului a fost găsit mutilat în tunel, motiv pentru care soldaţii au fost arestaţi.

Atentatul de la Tălăşmani

O seară liniştită de vară în mica staţie de cale ferată Tălăşmani, în anul 1935. "Puţin după ora 19,00, acarul care plecase să facă revizia macazurilor, în vederea primirii trenului personal 6008, a fost întâmpinat de Elena Savu, fiica lui Grigore Savu, cantonier la cantonul nr. 33. Speriată, fata i-a spus că un bărbat necunoscut a întors contragreutatea de la macazul nr. 2, după care s-a ascuns într-un şanţ, aflat la 300 de metri de schimbătorul de cale. Văzând că relatarea fetei era exactă, acarul a plecat în căutarea individului, care se prefăcea că doarme în şanţ", a precizat Marius Mitrof. Când a vrut să-l prindă, individul l-a atacat cu pietre şi apoi a fugit spre comuna Docăneasa. Acarul a cerut ajutor şi, împreună cu cercetaşii Iulian V. Popescu, Ştefan C. Petrovici şi Mihail Boteanu, precum şi cu fratele fetiţei, elevul Grigore Savu, a reuşit să-l imobilizeze pe fugar, în apropierea semnalului de intrare în staţie, dinspre Bârlad. În urma cercetărilor efectuate de către şeful Postului de Poliţie, s-a stabilit faptul că numitul Iancu Dorobăţ, domiciliat în comuna Bălăbăneşti, judeţul Tutova, membru al unei organizaţii subversive, intenţionase să provoace deraierea trenului personal Nr. 6008. Toţi cei care au contribuit la prinderea atentatorului au fost recompensaţi cu suma de câte 1.000 de lei fiecare, iar fetiţa Elena Savu a fost gratificată cu suma de 2.000 de lei, de către directorul general al CFR.

Cele mai lungi tuneluri din România

Cu o lungime de 4.369,5 metri, tunelul Teliu, de pe calea ferată Hărman - Întorsura Buzăului, este cel mai lung din România. Cel mai lung tunel rutier din ţară este Capra - Bâlea, de pe Transfăgărăşan, care se întinde pe o distanţă de 884 de metri şi a fost construit în 1972. Pentru realizarea sa au fost săpaţi peste 41.000 de metri cubi de piatră, folosindu-se 20 de tone de dinamită, 3.500 de tone de ciment, 90 de tone de oţel-beton, 4.100 de metri de ţeavă, 24.000 de ancore, 130 de tone de plase sudate, 14.000 de metri pătraţi de cofraje, 1.800 de metri de tuburi de beton, 4.100 de metri de ţeavă, 50 de tone de confecţii metalice, 7.000 de metri cubi de nisip, 6.000 de metri cubi de pietriş, 3.000 de tone de cribluri, potrivit transfagarasan.eu.

Ca o curiozitate, cel mai lung tunel feroviar din lume trece prin masivul St. Gotthard, din Alpii elveţieni. Are 57 de kilometri, iar construcţia sa a durat 14 ani şi a costat 624 de milioane de lire sterline. Va fi inaugurat în anul 2017.

Citit 23119 ori Ultima modificare Joi, 14 Ianuarie 2016 14:54

1 comentariu

  • postat de FELIX Sâmbătă, 27 Iunie 2015 15:20 5.13.234.*** Link la comentariu
    2
    7

    E CUMVA TUNELUL PE SUB DUNARE NENE STANE????? NOI NU STIM CE SURPRIZE NE FACI??? (...)

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.