”Voiam” sau ”Vroiam”? Ce formă este corectă?

”Voiam” sau ”Vroiam”? Ce formă este corectă?
Evaluaţi acest articol
(6 voturi)

Pentru că statisticile în această privinţă sunt îngrijorătoare, săptămâna aceasta vom sări peste introducere şi vom intra direct în subiect. Potrivit unui studiu de specialitate, opt din zece români folosesc în vorbirea curentă cuvântul "vroiam", în loc de formele corecte "vream" sau "voiam". Şi, chiar dacă studiul nu menţionează, un număr de cel puţin cinci din zece folosesc forma greşită "vroiam" şi în scris.

Dar de ce este greşit "vroiam"? Conform dicţionarului explicativ al limbii române, există verbele "a voi", cu conjugarea "voiam" şi "a vrea", cu conjugarea "vream". Verbul "a vroi" nu există în limba română, ci este doar o combinaţie între celelalte două verbe corecte. Şi, dacă asta nu explică suficient de bine motivul pentru care "vroiam" nu este o exprimare corectă, atunci vom explica exact ca la şcoală.

Astfel, la modul indicativ, timpul imperfect, forma corectă a verbului "a voi" este fără "r". Formele cu "r" apar prin contaminare cu verbul sinonim "a vrea", conjugat astfel: vream, vreai etc. De cele mai multe ori, vorbitorii folosesc formele greşite. Destul de clar până aici?

În limba română, la imperfect se foloseşte verbul "a voi", dar la prezent verbul "a vrea": vreau, vrei, vrea etc. Formele verbului "a voi" sunt învechite la prezent: voiesc, voieşti, voieşte etc.

Haideţi să parcurgem şi câteva exemple. Astfel, este corect să spunem "Copiii voiau să meargă la spectacol", dar este greşit să spunem "Copiii vroiau să meargă la spectacol". Acelaşi lucru este valabil şi când vorbim cu cineva, spre exemplu, de fixarea unei întâlniri. "Voia să ştie când să se întâlnească în oraş" este varianta corectă, pe când folosirea cuvântului "vroia" în deschiderea frazei este eronată.

Aşa că, dacă vă doriţi o comunicare corectă şi îngrijită în limba română, încercaţi să ţineţi cont de sfaturile de mai sus.

Cuvântul săptămânii

A ÎNGURZI - potrivit DEX, acest verb înseamnă "a strânge, a aduna în creţuri marginile unei opinci, ale unei pânze, ale unui sac cu ajutorul unei sfori sau a unei cureluşe, petrecute prin mai multe găuri". Verbul are dublă semnificaţie, deoarece, atunci când vine vorba de părţi ale corpului omenesc, poate însemna "înţepenire".

Citit 14860 ori Ultima modificare Joi, 07 Decembrie 2017 16:09

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.