Mă rog să-ţi fie bună seara toată,mă rog să-ţi fie sufletul frumos…să poţi ajunge unde curcubeuldi/stins al amintirii se dă josşi vine la fereastra cu muşcate,cu ochii tăi, cu aşteptarea ta,să-i torni adânc şi nalt pe ne/dreptate,şi din tăcerea şi uimirea measă-şi ia odihnă, visuri şi oglindă…şi, mâine, nou-născut, să se aprindă!Mă rog să-ţi fie bună seara toată,mă rog să-ţi fie sufletul frumos…numai aşa des/facerea luminiibinecuvântă ploaia până ...

Ăsta nu-i un oarecare câştigător la cea mai mare ademeneală internaţională din R.C.R. (Republica Capitalistă România, adică)! Ăsta-i chiar unul dintre cei mai delicaţi, dacă nu cumva singurul delicat dintre jucătorii încă împătimiţi/înrăiţi în goana după pâraie de lapte, cu maluri de mămăligă! Se întrebuinţează zi de zi şi noapte de noapte numai în direcţia asta! Şi cu atâta sârguinţă şi sacrificare fizică şi sufletească, încât îi curg hainele de pe ...

Viteaz ca-n cărţile cu laşi,puneam des/cântece pe foc!...şi printre plânsuri (te)-auzeam:nu mă mai joc!... nu mă mai joc!...Mi se părea mirobolantcest rit bizar, spăimântător!...şi printre plânsuri (te)-auzeam:ştii c-o să mor!... ştii c-o să mor!...Greieri şi fluturi talentaţiîn ceastă ardere de tot!...şi printre plânsuri (te)-auzeam:eu nu mai pot!... eu nu mai pot!...Ţanţoş, viclean, triumfător,puneam des/cântece pe foc!...şi printre plânsuri (te)-auzeam:nu cer no ...

Auzisem de la cei mai mari şi mai deştepţi şi mai daţi în 3,14 (cum zice Nichita, antrenorul de îngeri) că n-am ce căuta pe planeta asta (vai de cucurigu ei!) dacă nu-l citesc pe Edgar Allan Poe. Desigur, i-am ascultat pe aceşti modeşti inteligenţi şi, astfel, am intrat în macabrul şi în goticul şi în horrorul şi în disperarea celui care mi-a marcat adolescenţa şi sufletul, mai ales cu "Annabel Lee", "Corbul" şi "Aventurile lui Arthur Gordon Pym". Abia după această marc ...

Absenţă dragă, te anunţ/ cu mare bucurie:la trei ş-un sfert fac un denunţ/ istoric, să se ştiecă sunt umplut pân-la refuz/ cu milă şi candoare,că tolerez şi iert şi scuz/ în orice-mprejurare,că n-am nimic în plus decât/ o genă generoasă,care mă-nvaţă să nu râd/ când mortul stă pe masă,care mă-nvaţă să nu joc/ trădare, ură, sfadă...şi să nu-mi ţin pe lângă foc/ Statuia de Zăpadă!Absenţă dragă, dacă poţi,/ să fii şi tu prezentăla trei ş-un sfert, ...

Mi s-a vorbit foarte mult despre ea. Unii chiar mi-au descris-o cu lux de amănunte, fără să le cer, fără să aibă vreo obligaţie, deşi stimabilii nu prea ştiau şi nici nu au învăţat cu ce se mănâncă această doamnă prezentă la începuturi, când "a fost Cuvântul"... apoi, din ce în ce mai rară, dacă nu pe cale de dispariţie. Alţii, urlând din toate măruntaiele anatomiei lor inutile, mi-au spus ce suprafaţă are, cât de înaltă-i, cât de lungă-i, cine-i duce dorul ...

Mă dau (din adânc) mai adânc... mi se pareprea lung şi prea lacom cest jos vertical,prea cinic şi gol să mai spun că nu doareUitarea rămasă năucă pe mal!Nu-i nimeni pe margini să-ntindă o mânămăcar de adio (răspuns la-ntrebare)...Cobor... se aude Uitarea stăpânăeternă pe Tot ce-i Nimic în mişcare!Mă sui (din înalt) mai înalt... mi se pareo bestie strictă cest sus vertical:n-aude, nu vede, nu cere iertareUitării rămase năucă pe mal!Şi urc... (nu mai sunt orizonturi ...

Mă duc în piaţă să cumpăr seminţe pentru papagal. Nu mănâncă mult, dar nu-l pot trece cu vederea. Mai ales că, arareori, când stă şi meditează sub trandafirul japonez, îmi umple duhul şi văzduhul odăii cu triluri asiatice tămăduitoare din repertoriul său misterios. Sărmănelul tropical rătăcit prin temperat continentala şi mizerabila in/cultură europeană abia-şi mai duce zilele din cauza mârlanilor făcători de zgomot, toată ziua şi toată noaptea, fără oprire, ...

O strig adeseori... poate m-aude...o strig încet, din ce în ce mai stins...sunt poamă coaptă printre poame crude,închin cuvântul, mă declar învins!Ce rost mai are... când se face searăşi cuibul ei rămâne trist şi gol,când clopotul vecerniei pogoarăvremea şi timpul marelui obol?!Când ştiu că nu-i nici vorbă de-ndurareîn ceastă judecată pentru tot,când văd că orice fel de aşteptareîn rugă nu dă-n mugure şi-n rod,iar semnul crucii parcă nu mai batepână la cel jude ...

Desenează fluturi pe asfalt…(fluturi mulţi, cu cretă colorată)…şi-i descântă şi le spune cum,când şi unde au mai fost odatăşi-au trăit şi au murit frumos,fluturându-şi rostul pentru cinepoate înţelege că mai suntliniştiri, chiar dacă-s mai puţinecantilene, lăcrămări şi-uimiriprintre mâini întinse-n fluturarede batiste şi năframe cândtrenu-i gata-n gări despărţitoare! Desenează fluturi pe asfalt…(pentru toţi sărmanii desenează)…şi încep să-i creas ...