Sâmbătă, 17 Iunie, anul curent, ora 13 şi 30 de minute! Mă grăbesc să ajung la Târgul de Carte "Axis Libri", unde se-ntâmplă multe lansări literare, dragi mie şi dragi multora dintre dumneavoastră! Printre cei prezenţi, îl văd pe prietenul meu, Ion Mutelcă, numai ochi şi urechi! Şi, de asemenea, şi pe prietenul meu, Costică Prăpăd, şi el foarte atent la desfăşurarea evenimentului! Lângă aceştia, cu ochii şi urechile ţintă spre protagonişti, îl văd şi pe alt pr ...

Merg cu tramvaiul, dorm... şi mi se pare că cineva îmi umblă-n buzunare! Cu degete încete, delicate,/ îmi umblă-n buzunarul de la spate şi am furnicături, poftă de sfadă/ cu hoaţa ce miroase a livadă, a mere interzise, două, coapte cum se coc sânii fetei într-o noapte, când sângele dă-n clocot şi îşi cere dreptul la viaţă, dreptul la mistere, când inima nu poate să mai bată/ nemuritoare şi însingurată! Cu degete încete, delicate,/ îmi cată buzunarele, pe toate. ...

Despre Ţara din Patria noastră s-au spus şi s-au scris foarte multe minciuni, una mai gogonată decât alta! A fost lăudată când trebuia pusă la colţul istoriei! Când trebuia laureată, a fost pedepsită cu bârfa şi insulta şi sudalma de către tot felul de „responsabili” cu ţurca şi zaiafeturile prin diverse cuibare cu viespi, şacali şi crocodili! Care mai de care „observator” european ori american s-a străduit şi s-a grăbit să-i pună etichete, s-o tragă de moţ ş ...

Din zori până-n sară ş-apoi până-n zori/ zoresc la ispită, m-apropii...o văd la fereastră şi cred/ că va să-mi deschidă şi va să mă cheme n-odaie şi va/ să treacă, în şoaptă, încet, de la una la alta şi de/ la vorbă la faptă!   M-apropii...şi inima-mi suie la gât/ şi bate mai tare decât bate clopotu-n sfinte şi-n reci/ duminici amare, când nimeni nu vine la nimeni să-şi dea/ iertare-ntru toate păcatele cestui Pământ condamnat/ la Singurătate!   Mai am doar ...

Sigur că da! Când citeşti un poem trecut prin sufletul şi prin mintea lui Rodian Drăgoi îţi vine dorul acasă, îţi vine să îngenunchezi cu smerenie, ca-n Catedrala unde se sfinţeşte grâul atins de mâinile Mamei, turtele plămădite şi frământate şi descântate cu mâinile Mamei...şi coapte pe Plita Memoriei şi rămase vecinic în Memoria Plitelor noastre! Aşadar, iată unul dintre poemele care, cel puţin pentru mine, sunt Semne de Circulaţie prin Imperiul Inefabilului Poe ...

Şi uită-te n-urmă ş-ascultă şi taci:/ sunt umbrele noastre uscate şi goale, amare şi reci/ de-atâtea dezastre! Sunt zilele tale rămase pe drum/ cu zilele mele murdare, curate, mai scurte, mai lungi,/ uşoare sau grele! Sunt nopţile mele cu suflet adânc/ şi linişte naltă cât nopţile tale, în care a fost/ să fim laolaltă! Şi uită-te n-urmă...Acolo mai sunt/ Icoanele noastre rămase-n fântâna din care-am băut/ globule albastre! Şi unde-am văzut ce frumoasă erai/ şi ...

Se cuvine să facem măcar un pic de Linişte pe Câmpia Limbii Române! Măcar cât durează adierea unui fluture să facem Linişte! Măcar cât durează prăbuşirea secundei eterne în braţele celeilalte secunde eterne să facem Linişte! Se cuvine să ne aducem aminte Decalogul şi să începem Spovedania, să recunoaştem de câte ori am furat, de câte ori am ucis, de câte ori ne-am făcut chipuri cioplite, de câte ori am luat numele Domnului în deşert, de câte ori am râvnit bunul ...

Mă uit prin partea cea plină a paharului pe zarea de unde cred că apari din clipă în clipă! Cu aşteptarea în plisc, precum o pasăre a ne/răbdării, inima-mi aleargă înaintea ta şi ţipă!   Ţipă de bucurie că va fi să te atingă, în sfârşit, după atâta şi atâta nădăjduire întruchipată în toate poeziile de până acum şi-n lacrimile pe care nu le-ai auzit niciodată!   Şi aleargă şi se întoarce şi aleargă şi se întoarce, fără inimă nu pot să te aştep ...

Şi uite-aşa vine vrăjitorul Rodian Drăgoi! Tocmai din partea de sud a Poeziei de nord vine! Tocmai din partea de nord a Poeziei de sud vine! Tocmai din partea de est şi de vest a Poeziei vine! Tocmai din toate părţile tuturor părţilor Poeziei vine! Vine atent, din ce în ce mai atent! Vine şi răstoarnă mii şi mii de scoruri şi de calcule şi de ierarhii stabilite de scârţari şi veleitari pe terenul in/vulnerabil al Reginei, adică al Poeziei! Acest poet nu se joacă! Este serios ...

Vă rog frumos, moldo/veniţi în lumea noastră moldo/verde, suntem acasă, aşteptăm,/ n-avem şi nu aveţi ce pierde, vă aşteptăm cu moldo/vin: eu – moldo-viu, ea – moldo/vie... am dat pe sus cu moldo/var, am dat cu moldo/veşnicie, am pus dulceaţă de gutui, turte şi nuci, sare şi miere, am pus fântâni, dealuri şi văi, ca să aveţi moldo/vedere, ca să aveţi un moldo/vis, am pus velinţe şi-aşternuturi ţesute de când maica mea moldo/venea la începuturi, era-n război ...