NEC PLUS ULTRA - Viaţa Liberă Galaţi
Mascarada continuă (di/simulare de atac la persoană şi tentativă de umor)
Scris de Ion Zimbru Joi, 17 Noiembrie 2016
Negre şi albe, tinere, bătrâne pe/trec la deal, la vale, multe, toate, nu-ntreabă, nu răspund nici unui vis din câte sunt murdare şi curate! Vezi una grea, vezi alta mai uşoară, cum una plânge şi cum alta râde... drepte sau strâmbe – umblă, tac şi fac ne/norociri...şi câte...şi mai câte!…
Lucrare de control la nostalgie (către domnul învăţător Ion Victor Răşcanu, La mulţi ani!)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 16 Noiembrie 2016
Domnule învăţător, parcă ieri am trăit liniştea cea mai adâncă în sala de clasă cu dumneavoastră, parcă ieri stăteam şi ascultam lângă tablă şi lângă fereastră cele mai curate cuvinte din cartea de citire, pe care ni le desenaţi părinteşte, să nu le uităm şi să ne mire atâta vreme…
Toţi (pentru doamna Tincuţa Boza, consilier de Taină a celor mai frumoase Poezii, La mulţi ani!)
Scris de Ion Zimbru Marți, 15 Noiembrie 2016
Moto: „Tot mai adânc, tot mai adânc/ îndes iluzii în oblânc, tot mai târziu şi mai la deal:/ cruce şi linişte şi cal!// Şi mai demult, tot mai demult/ mă tot gătesc de început:/ eram pe unde nici n-am fost,/ ştiu toată moartea pe de rost!” – Iolanda Cremene) Aud…
Nepăsare cu făptaş necunoscut (NUD)
Scris de Ion Zimbru Luni, 14 Noiembrie 2016
Nimic nu ştiu!... Ce să învăţ, dacă-s trecut la nepăsare cu făptaş necunoscut? Nu am fost surd, nu am fost chior, n-am stat cu cei care nu vor să mă priceapă cum, de ce, cât (n)-am pierdut! A fost devreme? Când a fost? De ce nu ştiu? Nu-mi amintesc dacă…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Defecţiune tehnică (fără antonime)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 12 Noiembrie 2016
Deschid caietul... şi mă văd atunci, sub salcie, acolo printre plante de lapte şi descântec... şi de leac... şi de a/dormit şi de visat pe Dante cum guvernează lumea din Infern, cum ţine Paradisul gol, cum râde în Purgatoriul trist şi inutil şi pe măsura omenimii hâde!... [ce vis se…
Din colecţia "Cele mai frumoase parodii rămase tablou" Noiembrie (după "Decembre", de George Bacovia)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 11 Noiembrie 2016
Te uită cum televizorul anunţă alegeri totale...!... (doamne, ce bine-o să fie cu patru, cu cinci... pijamale!)... Şi mână reşoul în priză, să nu ne ucidă geroaica...!... (hai-hai să-nvăţăm împreună iubirea-mbrăcaţi cu pufoaica!)... Nu-mi cere cafea, nici fasole... citeşte-mi „procesul”, „infernul”... de mult a sleit aragazul...!... (ce tare gândeşte guvernul!)...…
Două puncte (:)
Scris de Ion Zimbru Joi, 10 Noiembrie 2016
Moto: „ringul de dans al morţii/ se află chiar în centrul de greutate al poeziei/ pe care dumneavoastră mi-o dictaţi continuu/ şi continuu mi-o cereţi înapoi/ pentru curăţenie şi reparaţii/ pentru încă o reanimare/ şi încă o reanimare/ până când capătul de sprijin se va muta sub linia mărginirii/ dezechilibrul…
Aşa se vede de la înălţime (care pe care)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 09 Noiembrie 2016
De colo până acolo: unu câte unu, doi câte doi, dar nimenea nu merge numai înainte, nimenea nu merge numai înapoi, şi toţi cred numai în ochi pentru ochi şi-n dinte pentru dinte! Şi caută, şi caută... şi unii nu cred că nu află tot, şi alţii nu cred că…
Revelaţie în clarobscur (descântec de dragoste, cu buruiană de urât)
Scris de Ion Zimbru Marți, 08 Noiembrie 2016
Încet-încet, frumoasă şi sobră ca o văduvă de război şi de pace, se apropie dinspre ultimul cuvânt, nu zice bună dimineaţa, bună ziua, bună seara... şi începe, şi face, şi tace, şi face, şi tace, şi face... şi se miră că nu mă aude nici plângând, nici râzând! Încet-încet, cum…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Rugă la doamna Erato (cel mai frumos poem de dragoste din lume)
Scris de Ion Zimbru Luni, 07 Noiembrie 2016
Doamna mea frumoasă, ce departe eşti... mă visez cu tine, îţi ghicesc în ceşti, îţi ghicesc în stele verzi ca ochii mei când coboară luna dezbrăcată-n tei! Doamna mea subţire, ce departe sunt... port încet stigmatul omului mărunt... şi în carul mare car un car mai mic, plin cu lemne…
Un gest umanitar (situaţie de urgenţă)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 05 Noiembrie 2016
Bună dimineaţa, frumoasă Roabă a lui Dumnezeu!... De mii şi mii de ani îţi osteneşti visul şi trupul şi sufletul prin Eternitate, dar nimeni nu întreabă dacă ţi-i greu printre cele sfinte şi printre cele lumeşti, dacă inima ta răbdătoare mai poate duce sângele ne/norocirii până departe, din ce în…
Nu trece nimeni (aria deşertăciunii din opera întâmplării)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 04 Noiembrie 2016
!nu trece nimeni! şi doar mă uit cu atenţie taman din clipa în care am fost născut mă uit nici măcar o scânteie nu trece! !şi doar pe aici e drumul încolo şi încoace şi doar eu sunt pus la numărare eu sunt des/făcătorul de lege eu sunt mereu/crescătorul de…
Cina de la schitul Zimbru (sotto-voce)
Scris de Ion Zimbru Joi, 03 Noiembrie 2016
!a din a şi au din a(u)r, jos din sus şi stă din s(t)are, un (a)colo de aproape şi-un (a)ici din depărtare! !(r)ai din ia(d) şi nu-i din este, e din e şi pic din pică, rod din dor, aşa din altfel, sus din jos, curaj din frică! !n-ai din…
Broderie (bombă de presă)
Scris de Ion Zimbru Marți, 01 Noiembrie 2016
?oare cine bate vântul? oare cine trece viaţa? ?cine osteneşte ceasul? cine mută dealu-n vale? ?cine rugineşte lanţul? cine putrezeşte crucea? ?cine-s gândurile mele? cine-s visurile tale? ?cine taie, şi nu vinde? cine cântă, şi nu joacă? ?cine pregăteşte cina? cine se repede-n toacă? ?cine fură, şi nu-l prinde? cine…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Ruga unei Metafore la Timp (către poetul Corneliu Antoniu, La mulţi ani!)
Scris de Ion Zimbru Luni, 31 Octombrie 2016
Moto: „Sunt din ce în ce mai vizitat/ de un timp necunoscut/ în care se întorc/ gândurile care m-au părăsit./ Înapoi în ţarc, cu iarba în gură/ încep numărătoarea, mulsul,/ tunsul şi strângerea lânii/ în căpiţe bârsane/ cu furca pe piept.” (Corneliu Antoniu - Mecanisme de apărare) A venit vremea…
Din colecţia "Cele mai triste poezii rămase tablou" Atunci (recviem la mormântul doamnei Mariana Florentina Parapiru, odihnească-se în pace!)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 29 Octombrie 2016
Când a bătut la uşă o lumină, ea se uita-n oglindă şi credea că nu mai poate nimenea să vină, să-i ceară iertăciune şi să-i dea! Era, acolo, printre substantive, cu gândul tocmai dincolo de stele, tăcea pe foc, durea pe hieroglife: un semn de carte-cruce de nuiele! Şi s-a…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii cvasi/bulevardiere rămase tablou” Activităţi pe strada Frunzei (către Neculai Petrache, în ziuă aniversară)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 28 Octombrie 2016
Din sufletul tău mare cât Luna cea mai plinăam învăţat (întruna) să tai frunze la câini, aici, pe strada Frunzei, cu grijă şi cu poftă... şi să (le)-ascult lătrarea... şi să mă spăl pe mâini când vine, pasămite, vrun timp de judecată cu vorbă contondentă, din unghi obtuz şi-amar... şi…
O fată şi un rogvaiv (pentru Vasile Muche, în ziuă aniversară)
Scris de Ion Zimbru Joi, 27 Octombrie 2016
Hai să vedem curcubeul! - îi ziceam fetei la care ţineam pe ascuns fiindcă nu voiam să se ştie cât de aproape am ajuns. Dar se vede, uite-l chiar pe vârful dealului din faţă! - îmi spunea fata la care ţineam mai mult decât la mâine-dimineaţă. Totuşi, hai mai aproape…
Ultima rocadă (trucaj... cu fratele florii de salcâm)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 26 Octombrie 2016
Câtă lumină-mi bate-n geam, şi eu nu ştiu să mai deschid şi s-o primesc... sunt prea pustiu, plătesc impozit la păcat cu îngâmfare de şah mat, numai nebunul crede-ntruna că sunt viu! Regina-i dusă prin poghiazuri, hăt de când m-a prins c-o tură mai în faţă şi plângând... numai nebunul…
Ca şi cum (re/dare de samă)
Scris de Ion Zimbru Marți, 25 Octombrie 2016
!o văd în cădere, numai în cădere o văd... în rest, toată viaţa, ca şi cum n-ar fi, ca şi cum n-aş avea ochi pentru înainte şi îndărăt, iar ea, ca şi cum n-ar avea noapte şi zi! !din când în când, să nu mi se pară că nu-s pe…
Actualităţi (conferinţă de presă)
Scris de Ion Zimbru Luni, 24 Octombrie 2016
Sunt personajul visului Celest, cel mai frumos din ceastă Veşnicie pe care mă crucesc şi mă închin la Demiurgul condamnat să-(mi) scrie şi să-mi trimită-n fiecare zi tot ce vroiesc să-i cer întruna pentru toţi in/egalii mei în/depărtaţi de-un punct numit (apocaliptic) Centru, umplut cu tot ce cred că (nu)…
Stop-cadru [re/facerea lumi(n)i(i)]
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 22 Octombrie 2016
Moto: „lumină lină lini lumini/ răsar din codrii mari de crini/ i-atâta noapte şi uitare/ şi lumile-au pierit din zare/ au mai rămas din veghea lor/ luminile luminilor” - (Ioan Alexandru - „Lumină lină”) Tocmai din centrul nevăzut al lumii vin să-ţi aduc umilul meu cuvânt: sunt dependent de gândurile…
Punct! (şi...de la capăt?)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 21 Octombrie 2016
Care capăt? – (parcă) se aude dinspre împrejurul lui tot, ca şi cum o confuzie/iluzie gramaticală/materială stăpâneşte centrul afacerilor morfologice şi sintactice ale majestăţii sale: cuvântul îndurerat în cot şi-n întreaga lui dimensiune cu alură/pretenţie imperială şi cu plus/minus zero însemnătăţi teoretice şi practice pe toate scările ne/inventate şi suitoare/coborâtoare…
Două arii (cotrobăire-n viitor)
Scris de Ion Zimbru Joi, 20 Octombrie 2016
Trecuse un veac de mii de ani de la naşterea mea... şi eu încă umblam cu cercul printre marile şi ultimele minuni ale lumii, şi tu stăteai şi umblai după mine cu ghetele pe dos şi în rochie de stambă, şi eu îţi recitam şi-ţi scriam poezii despre aria cercului…
