Doar n-o să ţină cât lumea şi pământul această ne/răbdare, această osândă şi acest chin! Astăzi, până şi veşnicia durează din ce în ce mai puţin! Doar n-o să ţină până la sfârşitul acestui univers plin cu white hole şi black hole! Astăzi, până şi stradivarius abia mai spune mi-la-re-sol! Doar n-o să ţină cât urâtul şi frumosul cel din jurul jurului tău şi din jurul jurului meu! Astăzi, până şi moartea se mişcă din ce în ce mai greu! Astăzi, şi ...

De-a râsul şi de-a plânsul şi de-a tumba prin ceastă lume cu ne/muritoare, îmi caut locul ne/ştiut nimeni drept singurul răspuns la întrebare!   Şi-ncoace, şi încolo, şi oriunde, şi-oricum, şi-oricând...această căutare-i sortirea, orizontul, ne/dreptatea ne/răbdătoarei şi ne/ştiutoarei!   Astfel, nu altfel...fără vro oprire pentru hodină-n timpul/spaţiul unde locul acela-i pururea ne/sigur: nici nu se vede, dar nici nu s-ascunde!   Sigur că nu! – pot spune totd ...

Am să te răpesc, sublimo.../ am să te răpesc pe toată, n-am să las nici o idee/ din Alcătuirea ta... tu ai fost cea lai înaltă,/ cea la lungă, cea mai lată, cea mai pură şi mai simplă.../ şi mai bla-bla-bla-bla-bla!   Am să te răpesc la noapte,/ când ţi-adoarme papagalul, nu cumva să ne audă/ cum ne pregătim de ducă unde tanti Totdeauna/ ne aşteaptă chiar în halul cel (visat)râvnit de tine,/ domnişoară bălăucă!   Nu cumva să ai bagaje.../ nici măcar „la re ...

Am o mie şi unu de ani, dar sunt foarte frumoasă!/ bărbaţii şi femeile mor după mine!/ chiar azi-dimineaţă am îngropat un cuplu romantic!/ el nu era Oarecare, ea nu era Oarecine!...// Nu am o sută de ani, dar sunt foarte frumoasă!/ un fluture şi o flutură îşi pierd zigzagul şi dispar în disperare dacă nu mă află pe unde mă caută!/ păsările mă cântă, animalele mă strigă!/ oamenii mă plâng prin flaut şi prin flaută!...// Nu am optzeci de ani, dar sunt foarte frumoa ...

Te rog să-mi (s)pui nu-mă-uita/ la capătul dinspre plecare, să nu stau singur când voi fi/ în (contra)starea următoare!... Ca întrebarea la răspuns/ mă duc să văd cum se întâmplă absenţa-n haos, punct cu punct,/ şi cum prin întuneric îmblă fiindcă ce-i adânc şi sfânt/ nu se (re)naşte pe lumină şi numai celui nevăzut/ eternitatea i se-nchină!   Şi te mai rog foarte frumos:/ nu-mpărtăşi vro îndurare dinspre acea, dinspre acel/ care se crede mult mai mare decât a ...

La sfârşitul săptămânii trecute (sâmbătă seara, mai exact, la ora douăzeci, şi mai exact)...n-am încotro mă duce. Prin urmare, mă uit sfios în agenda cu distracţii şi văd că cititorul meu, Arhanghel Serafim, are nuntă. Nunta lui şi a nevestei sale, el fiind ultimul ei mire, şi ea fiind ultima lui mireasă pe planeta de pământ. Nevastă-sa, Angelica Serafim...(fostă Dimineaţă şi fostă chelneriţă chiar în restaurantul unde are loc minunata şi foarte mult aşteptata ...

Şi, drept răsplată, m-a trimis/ în mijlocul nemărginirii, nu am nici sus, nici jos...şi sunt/ egal cu orice depărtare... şi nu ştiu încotro s-apuc/ spre-un ce mi-i dat să-mi fie capăt... aicea, stelele n-au timp/ şi toate-s perpendiculare pe tot ce am (ne)cunoscut/ din prima clipă în cealaltă... dar n-am nimic la orizont:/ nici steauă rece şi nici caldă!   Un pas (ne)sigur...şi nu ştiu/ de-o fi-napoi, de-o fi-nainte, de-o fi spre ce mi-i scris a fi/ hazard, (de)săvârşire ...

Mi s-au spus tot felul de  minciuni despre această doamnă sublimă şi bacantă... însă nu ştiu ce mă face să cred că va să-(mi) fie o experienţă foarte interesantă!   A trecut pe lângă mine de câteva ori, dar n-a vrut să se oprească nici o secundă... cred că avea întâlnire cu alt(ă) cineva mai înalt, mai înaltă, mai mărunt, mai măruntă!   Când stă pe picioare, ea-i foarte înaltă... şi, când stă culcată, ea-i foarte lungă... pot spune că-i înaltă şi ...

Sunt vesel, domnilor...sunt vesel/ pe fond nervos, fiindcă n-are/ cine să-mi sprijine balanţa,/ cine, smerit, să-mi sufle-n ciorbă!/ Am vrut să mă îndrept, întruna,/ doar cu amanta mea, la mare,/ anul trecut, dar pentru mine/ nu pune nimeni nici o vorbă!...// Mă bucur când îi ştiu pe alţii/ plimbându-se cu bani de-a moaca,/ prin ţări mai calde, mai prospere,/ şi când pe noi ne toacă frigul!/ Domni amărâţi, vă rog, fiţi veseli/ pe fond nervos! rezistă placa/ pe care-o a ...

Cum scriam în rubrica de ieri, Măiculiţă dă colţul pe stradela Frunzei şi-şi face prezenţa în ograda bisericii cu hramul lui Gheorghe cel purtător de Biruinţă. De fapt, şi bibicul agent electoral a fost şi este un biruitor şi un harnic perpetuu, un fel de „sine qua non” fără legitimaţie, drept pentru care-i adulat de foarte multă lume, dar şi pizmuit în aceeaşi măsură. Calităţile sale fizice, chimice, spirituale şi sociale îl recomandă cu toată credibilitatea s ...