MOTO: "a trecut şi viaţa, a trecut şi moartea,   a trecut şi minus, a trecut şi plus –   nu mai vine trenul – zice şefa gării –   şi închide gara, şi se duce-n sus"                                                   & ...

Scumpa mea Toamnă, să ştii că am primit scrisoarea ta! Este foarte frumoasă şi foarte tristă! Şi, pentru că nu vreau să-ţi pierzi încrederea în cuvântul meu, mă grăbesc să-ţi răspund!...Însă, înainte de replică, transcriu mesajul tău, să-l citească şi doamna mea – o femeie devastatoare prin simplitate şi curăţenie sufletească, prin grija faţă de steaua pe care mi-a răsărit-o odinioară, într-un Septembrie necruţător!...Iată: "încerc să mă vindec de tin ...

sintaxa mea frumoasă, de ziuă şi de noapte, eşti doamna poeziei de-o mie de lumini, eşti singura din care cuvintele-mi dau viaţă – te rog, vino acuma, urgent, să mă declini !!!   căci mi-i morfologia defectă fără tine – te-am mai strigat o dată, dar te-ai silit să fugi şi mi-ai lăsat, frumoaso, nominativul singur – te rog, vino acuma, urgent, să mă conjugi !!!   căci verbul mi-i zadarnic, pasiv şi-n ofilire – ai milă şi răbdare cu diateza mea, fă-mă ac ...

Şi mi se pare că mama a uitat să-mi spună ce voia să-mi spună ieri, când mă întreba dacă sunt atent! Şi mi se pare că o văd venind tocmai dinspre Nazareth, cu o Steauă-n pestelcă! Şi mi se pare că trece pe la Bibliotecă şi vorbeşte cu nenea bibliotecarul! Şi mi se face frică! Oare nu cumva n-am luat cărţile pe care mi-a poruncit ea să le iau? Şi mi se pare că se apropie de casă, încet, pe Valea Zimbrului, murmurând "foaie verde ca mărarul,/ patru boi leagănă caru ...

şi strig frumos, acum, cât se mai poate fi-n clipă strâns, încet şi efemer: nu fac nimic pentru eternitate, nu-i dau, nu-mi dă, nu-mi cere şi nu-i cer !!!   a vrut să-mi dea - mi-a dat odinioară, dar a poftit şi-obrazul celălalt, i-am spus că-i surdă, lacomă şi chioară, sardonică la rece şi la cald !!!   m-a pălmuit, mi-a zis cuvinte grele stăpâna asta-n aer şi în vid, m-a dat de-a berbeleacul printre stele, m-a spus la moarte şi m-a poreclit !!!   i-am sp ...

Sunt în capăt de "Lacuri". Pe culmea zării, cum zic localnicii. Şi o văd pe mama. Nu-i mama. E Duminica noastră cea de toate zilele. Ea-i Duminica noastră fără sfârşit. Ea ne face Duminică în fiecare zi şi ne dă la toţi, ca şi cum câte o turtă coaptă pe plită ne-ar da. Ea ne arată ce şi cum trebuie să facem pentru a crede că mâine, Luni, este Duminică. Şi pentru a crede că poimâine, Marţi, este tot Duminică. Cum, adică, ne arată ce şi cum? Uite-aşa ne arată! ...

vezi bine - adevărul abia trece printre lăcaşuri sterpe şi minciuni, e numai plâns şi răni şi şchiopătează muşcat de lupi, de proşti şi de nebuni !!! vezi bine - cade-n drum şi se târăşte prin cărţi zvârlite grabnic la gunoi, nici o salvare nu-i şi nu se vede vreun dumnezeu... să-l cheme înapoi !!! vezi bine - naiba stă la drumul mare, şi-n catedrală stă, şi în palat, pe când bigoţi şi câini urlă prohodul şi râd la groapa cestui predicat !!! vezi bine - nu-i ...

Ieşirea din satul bunicii spre cătunul meu se află pe-un drum cotit în vârf de pantă, străjuit de muri şi măceşi, de cătină şi tot soiul de scaieţi. Cam trei sute de fluturi pe secundă distanţă am până începe cărarea şerpuitoare spre Valea Zimbrului. Merg destul de încet. De ce să mă grăbesc? Nu are nici un rost să alerg, să creadă Duminica asta că fug de frumuseţe. Chiar am de gând să mă opresc la umbra murului cel mare, înainte de coborâre. Şi chiar mă opr ...

fugi din tartar şi du-te la mine n-ogradă, sub salcia plângătoare lângă fântână, pe volbura aerată de fluturi şcolari, care ştiu să rămână acolo, în raiul cu stoluri de îngeri clasici şi cuibare în fiecare pom cu mere interzise, cu făt-frumos mereu în clasa întâi şi cu zmeu căutând prin manuscrise facerea cestei lumi şi a lumii celeilalte, facerea veşniciei pline cu viaţă şi cu moarte !!! fugi din tartar şi du-te pe prispa lipită şi  mângâiată de braţe ...

Da...nu am ce-i reproşa rusului blond. Îmi place până la invidie poezia sa. Trebuie să-l citesc pe tot. Femeia îmi dă cartea şi-l rog pe bibliotecar să o treacă la "împrumutate". Îmi dă şi Lucian Blaga, "Poemele luminii". Cer şi Ion Barbu. Omul-bibliotecă îmi dă "Joc secund". Pun poeziile-n traistă, salut cu plecăciune şi ies pe drum. Pe drum...numai duminică. Şi oameni puţini. Unii se duc la biserică. Alţii nu se duc la biserică. Unii se duc spre dealuri, la prăşit. ...