Candidat la alegerile locale din Trieste, Italia, gălăţeanca Iulia Daniela Negru este liber-profesionist, interpret şi traducător de franceză, engleză, italiană, română și lucrează, de asemenea, la Universitatea din Trieste, ca profesor de limba engleză. Numele ei vă este cunoscut din ziarul "Viaţa liberă" de două ori: o dată pentru că a fost jurnalist în perioada 2000-2004 şi a scris articole despre cultură, viaţa studenţească şi evenimente şi încă o dată din pagina de Diaspora, unde a relatat activitatea asociaţiei italo-române "Danubio". Merită să aflaţi de ce candidează la funcţia de consilier local pe listele primăriei din Trieste, la alegerile care vor avea loc pe 3 și 4 octombrie 2021.
Iulia Daniela Negru a ajuns la Trieste, un oraș italian aflat la granița cu Slovenia, în anul 2004, cu o bursă Erasmus, ca studentă a Universităţii "Dunărea de Jos" din Galați. După cum a mărturisit, s-a îndrăgostit la prima vedere de oraşul de la malul Mării Adriatice. Iar acum a decis că a venit timpul să se dedice comunității din care face parte, mai întâi, și orașului care i-a dăruit viața pe care şi-a dorit-o dintotdeauna.
- Iulia Daniela Negru, sunteţi unul dintre cei 121 de candidaţi români la alegerile administrative din Italia, potrivit datelor furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă. 121 sunt mulți, sunt puțini?
- Cel mai mare număr de până acum, dar puțini raportat la populația română care locuiește în Italia, estimată undeva la peste un milion de oameni.
- Ce anume v-a motivat să participați la alegerile locale?
- Am descoperit o listă civică numită "Adesso Trieste" acum un an: mulți tineri, o atenție deosebită pentru oraș ca centru al viitorului, pe zonele verzi, transport ecologic etc. Au început campania electorală acum un an, luând fiecare cartier la pas și subliniind care sunt problemele de rezolvat în fiecare dintre acestea. Pe scurt, a fost singura formațiune care privește spre viitor, spre orașul unde vom trăi peste 30-50 de ani, alcătuiesc o listă municipalistă, concentrată pe ideea de municipalitate ca centru al bunăstării.
- Vă bazaţi pe voturile românilor din Trieste la alegeri?
- Da, am fost activă timp de cinci ani ca președintă a unei asociații italo-române de voluntariat, "Danubio". A fost creată ca românii noștri să înțeleagă și să vadă concret valoarea voluntariatului cultural, social și civil și am creat și derulat numeroase proiecte pentru comunitate. În acest an se încheie mandatul meu ca președinte și am dorit să ajung acolo unde deciziile sunt efectiv luate.
Oficial, avem 2.000 de români la Trieste, dar mulți nu sunt înscriși pe listele electorale, din păcate. Am primit multe mesaje de încurajare, atât de la ei, cât și de la prieteni și cunoștințe de alte naționalități: mă bazez (și) pe votul lor pe lângă cel al românilor cu drept de vot de aici.
- Cât de diferită este campania electorală din România de cea din Italia?
- În Italia există o foarte mare implicare a cetățenilor, de toate vârstele. În lista civică "Adesso Trieste" avem atât persoane foarte tinere, dar care au fost active politic de pe vremea studenției, cât și persoane care au lucrat timp de 40 de ani în zonele noastre de interes: educație, sănătate, cultură. Iar la nivel de votanți, prietenii mei m-au bombardat cu mesaje în ziua în care s-au publicat listele de candidați: semn că tot cetățeanul citește și se implică în procesul electoral.
Văd în România o atitudine de delăsare pe principiul "oricum sunt toți hoți". Apoi, după alegeri, cea de "Vai, dar cum am ajuns aici!". Foarte puțină implicare reală, prea puține femei în politică: uitați-vă, de exemplu, la câte femei au fost la ultima întâlnire a unui mare partid politic românesc, întâlnire de acum câteva zile.
- După alegerile locale, urmează, poate, o carieră politică la nivel național?
- Nu, cel puțin până nu primesc cetățenia italiană, pentru care am depus cerere acum doi ani. Din cauza partidelor de dreapta, procesul a fost încetinit în ultimii ani: mai am de așteptat alți doi ani pentru a vota sau a participa la alegerile naționale ca cetățean italian. Aș fi avut deja cetățenia, dacă aș fi făcut cerere pe baza căsătoriei, dar nu mi s-a părut corect: lucrez și plătesc taxe în Italia din 2006, deci am făcut cerere în calitate de cetățean european cu reședința aici și nu ca soție a unui cetățean italian. În consecință, aștept patru ani și nu doi, o discriminare legislativă pe care intenționez să o corectez!
- Vă dorim mult succes!
Româncele din Italia, mai implicate decât bărbaţii
Potrivit Autorităţii Electorale Permanente (AEP), 121 de cetățeni români, rezidenți în Italia, au solicitat și au primit adeverințele necesare pentru a-și putea înscrie candidatura la alegerile locale din această țară.
Adeverințele eliberate de AEP atestă faptul că, potrivit evidențelor autorităților române, solicitanții nu au nicio interdicție în ceea ce privește exercitarea drepturilor electorale și nici nu se află sub incidența unei hotărâri judecătorești definitive prin care să fi fost condamnați la pierderea drepturilor electorale.
Dintre cei 121 de potențiali candidați români la alegerile locale din Italia, 70 sunt femei și 51 sunt bărbați. De unde rezultă că româncele din Italia sunt mai implicate decât bărbaţii.
Alegerile locale din Italia vor avea loc pe 3 și 4 octombrie 2021.
