Poveşti de peste Ocean (3) - Canada, între mit şi realitate

Poveşti de peste Ocean (3) - Canada, între mit şi realitate
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

La locul de muncă eşti acceptat imediat dacă faci impresia, la început, apoi dovada, mai pe urmă, că vrei să munceşti, că vrei să comunici şi că vrei să ajuţi. Acestea sunt cele trei elemente de bază ale societăţii canadiene şi, aş îndrăzni să spun, ale celei occidentale. Eu am început să lucrez ca voluntar la Homer Watson House & Gallery din Kitchener, oraşul în care trăiesc şi am fost uimit să descopăr că sunt tratat exact ca şi ceilalţi, care erau deja salariaţi ai galeriei. Am primit un birou, telefon cu interior personal, mi s-a explicat cum funcţionează galeria, mi s-au arătat spaţiile publice şi cele pentru cei ce lucrează acolo, mi s-au explicat reguli, mi s-a făcut instructaj de protecţia muncii, am fost învăţat cum să răspund la telefon şi unde să direcţionez apelul dacă nu ştiam răspunsul.

Şase luni de voluntariat

Toate acestea pentru un angajament de opt ore pe săptămână, care nu este mult, dar reflectă seriozitatea, pe de o parte, şi dorinţa de a face acea persoană să se simtă parte a colectivului, pe de alta parte.

După şase luni de voluntariat, în care am demonstrat, cred eu, că împărtăşesc cele trei principii enumerate mai sus şi după câteva sute de ore lucrate pe gratis, am fost întrebat dacă aş dori să preiau poziţia de curator al galeriei, lucru întâmplat după două interviuri cu directorii galeriei. Trebuie să mai spun că voluntariatul a contat decisiv?

O zi de lucru începe exact la ora când trebuie să înceapă, e greu şi foarte jenant să te scuzi mereu că ai întârziat. Timpul este împărţit între calculator, comunicare directă şi lucru efectiv. În ceea ce eu fac aici, planificarea este foarte importantă, pentru că expoziţiile pe care le organizez sunt pentru doi ani în avans, ceea ce înseamnă că acum am deja contracte semnate pentru 2013, cu date, termene şi condiţii.

Ora de plecare este la fel de fixă ca şi cea de sosire la serviciu şi orice segment de timp mai mare de 15 minute peste program este contabilizat şi raportat la sfârşit de lună. Tot atunci, se face adunarea orelor şi se discută când ai vrea sa îţi iei zile libere, în funcţie de programul celorlalţi.

Cel puţin la mine la galerie, acest lucru funcţionează de peste 30 de ani şi nu văd niciun motiv ca să nu funcţioneze în continuare...

 

(va urma)

Sandu Sindile

Citit 3884 ori Ultima modificare Luni, 12 Decembrie 2011 16:46

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.