Din colecția "Cele mai frumoase poezii cvasi/bulevardiere rămase tablou"
Și încă nu se vede, dar s-aude
cum vine-ncet, aşa, fără cuvinte -
e cea mai chioară dintre surdomute,
nu are înapoi şi înainte,
n-are nici sus, n-are nici jos, nu are
nici gând să se oprească şi să ierte,
zadarnic i-am făcut pâine şi sare
şi cânt am învăţat cu foaie verde -
nu cred că pot s-o păcălesc, ştiu bine,
e ziua ei... şi nu mai am ce pierde!
De când aştept, o viaţă şi o moarte
s-au scurs din ochi, prin colţuri de batistă,
mereu am bănuit că stă departe
şi chiar am bănuit că nu există,
însă mi-a spus înaltul cel mai mare -
stăpân pe tot şi absolut pe toate -
să stau încet, cu minte şi răbdare,
că dezlegare la eternitate
nu dă oricum şi nu dă la oricine -
gata, se-ntâmplă... mergi şi tu cu mine?
