Întotdeauna există un motiv (ne)serios ca să cauţi moartea cu lumânarea! Mereu poţi găsi o explicaţie (ne)verosimilă ca să nu mai vrei nicio clipă de viaţă! Nu e nicio (ne)norocire să mori, dar nici să trăieşti! Fiecare-i liber să-şi aleagă Sfârşitul, deşi Predestinarea zice Altceva, cică! Nu de multă vreme, să tot fie vro douăzeci şi cinci de ani, Vasile V. Vasile, fost locuitor/gospodar de samă/ în Fundătura „Cicero”, hotărăşte să încheie definitiv socot ...

Stă singură pe-o margine de lume şi-ascultă stele cum răsar şi cad... oftează-ncet şi are-o mână lipsă, un ochi pierdut şi un picior tăiat!   Are şi-o mamă, însă nu-i acasă, şi-un tată are, însă e plecat... sunt duşi pe altă margine de lume, s-asculte altfel stelele cum cad!   Stă singură pe-o margine de zare şi-aşteaptă să răsar-un curcubeu... doarme sub fluturi, stă sub păpădie, sub mila/grija domnului Mereu!   Sigur că da, chiar plouă...şi răsare... ea ...

Exact în colţul nord-vestic al Cimitirului Sfântul Lazăr, LM şi eu ne oprim la un mormânt, ultimul mormânt! Stăm două minute-n reculegere! Apoi, cu un calm incredibil pentru o femeie într-astă postură delicată, deschide uşa cavoului şi-mi spune să intru! Eu tremur din toate-ncheieturile! Lângă sicriu, pe care citesc Pădure Emanoil, anul naşterii şi anul morţii, văd o cutie de vioară! Violonista deschide cutia şi scoate vioara! Şi-ncepe să descânte cu vorbe: „singuro ...

(!) când pământul tot intră în apă şi apa toată intră în pământ, când oamenii se ţin de balustrada uitării şi nu se mai ţin de cuvânt, când nici înţeleptul nu mai poate să priceapă cum „deasupra” este egal cu „dedesubt” şi drumul dintre alfa şi omega e întrerupt, când numărătorul se răsteşte la numitor şi-l face să plângă de cuminecătură şi de dor, când literele fug din biblie şi caută drept credinciosul cu lumânarea – stai pe genunchi în alt ...

Ne oprim la mormântul lui Costică Iubire! Sigur că da, nu glumesc! Şi citim pe cruce: „Aici odihneşte robul lui Dumnezeu, Costică Iubire”!...Doamne, tocmai de când se hodineşte acest Rob! Uite, are cel puţin patruzeci de ani! Oare n-o fi ostenit de-atâta şi atâta Somn? Nu, nu fac băşcălie! Îl ştiu pe acest Costică! S-a prăpădit la modul stupid, mult mai stupid decât înţeleptul care se uita la stele...şi a picat într-o fântână! Simpaticul şi bietul Iubire s-a visa ...

Nu mai rezistă printre gunoaie şi blesteme, printre indiferenţa şi scuipatul cestui om inteligent... nu-i mai suportă pe cei care se dau cu aramă pe faţă, nu mai poate fi cenuşăreasă, e gata să plece oriunde şi oricând, însă n-o mai vrea şi n-o mai strigă nimeni la poartă, chiar dacă-i din ce în ce mai frumoasă...!   Unii au declarat-o substantivă non grata, alţii au declarat-o non umană, şi unii şi alţii au trecut la ură, huiduială şi lapidare... ea-i o Maria-M ...

Agale, fără să dăm din vocale, după jumate de ceas, iată, intrăm şi în Ţintirimul Sfântul Lazăr! Aici e Linişte, chiar dacă acest Depozit de Morţi se află exact în proximitatea Combinatului Siderurgic! De fapt, nu mai durează mult...şi până şi în cea mai mare uzină de produs oţel sud-est european va fi tăcere mormântală! Că, vorba lui Miron Radu Paraschivescu, toate drumurile duc la Cimitir, iar nu la Roma, cum se lăudau/fandoseau mai marii imperiului cu cezari şi ...

Mă amăgeşte-al mării marmorean murmur când cântul de sirene nu ştie să mai tacă şi mă-nfioară cu-arfa lor mătăsoasă, dacă ştiu să le-ascult melosul indiferent şi pur!   Şi pur mă ştie-n pururi, de când am înţeles ce se ascunde-n umbra înaltelor abisuri ale răbdării celor care-au făcut din visuri tot ce-nsemnează viaţă-ntre rugă şi eres!   Mă amăgeşte glasul cestor făpturi de când am coborât aicea, printre idei mărunte, să văd cum nepăsarea începe ...

El stă cuminte-n lipsa ei,/ ea stă cuminte-n lipsa lui,/ parc-ar sta-n leagăne şi-n vis,/ parc-ar sta-n lipsa nimănui?!.../... (e-un fel de pândă în zadar?/ e-un fel de aşteptare-n gol?/ stol fără păsări, dinadins?/ ori nişte păsări fără stol?)...// Crede că este...(dacă nu-i/ prezentă în absenţa lui/ din ce în ce mai mult, mai greu).../ în capătul cu Dumnezeu,/ unde prezenţa ceast-ar fi/ o lipsă-n fiecare zi/ şi unde aşteptarea-i tot/ nord lângă sud, sud lângă ...

Moto: „fii vesel, căci tristeţea o să dureze pururi./ mereu, aceleaşi stele s-or învârti-n azururi./ din cărămizi făcute din trupul tău, n-ai teamă,/ se vor zidi palate pentru neghiobi de seamă”. – (Omar Khayyam)   Cade luna până-n crâng,/ inima-nverzeşte-n piept – lacrimi pe piciorul stâng,/ lacrimi pe piciorul drept! Tu erai când nu erai,/ eu te căutam visând, umpleam gurile de rai/ cu greşeli şi flori de rând! N-a mai ricoşat un glonţ/ tras trasor din ochii ...