* Anul acesta, producţie de 300 de tone de miere din stupinele gălăţenilor * La Apimondia via Combinatul Apicol * Medalii de aur şi argint pentru mierea de salcâm şi medalie de bronz pentru mierea de tei * Produsele apicultorilor gălăţeni, la mare căutare în Germania * Fonduri europene pentru stuparii cu patalama *
Producţia de miere din acest an a fost, pentru apicultorii gălăţeni, cu 10-15 la sută mai mare decât anul trecut. Mai exact, cele 14.000 de familii de albine din judeţ au produs, în total, peste 300 de tone de miere!
„Este o recoltă mulţumitoare, dar asta nu înseamnă că am fost lipsiţi de peripeţii. Îngheţul de la începutul primăverii şi seceta au compromis în judeţ floarea de salcâm în proporţie de 40 la sută, cu toate consecinţele de rigoare în producţia de miere”, ne-a declarat George Osanu, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine Galaţi.
Chiar şi aşa, albinele gălăţene şi-au turat „motoarele” şi, în medie, s-a obţinut o producţie de 10 kg de miere de salcâm pe stup. Front de lucru a mai fost şi la rapiţă, unde s-au scos cam 8-11 kilograme de miere pe familia de albine, dar şi la floarea-soarelui, cu o producţie de 10 kg pe familie.
„La floarea-soarelui poate că s-ar fi obţinut mai mult, însă din păcate tot mai mulţi agricultori folosesc soiuri hibride mai puţin melifere”, a explicat Osanu. Din cele 300 de tone obţinute de apicultorii gălăţeni, cam 80 au mers spre procesare la Combinatul Apicol Bucureşti, 50 de tone la alţi procesatori, iar restul a fost destinat consumului propriu sau valorificării pe piaţa liberă.
A crescut „porţia” de miere
Îmbucurător pentru apicultori este că a început să crească şi în România consumul de miere. Astfel, dacă anul trecut un român consuma cam 700 grame de miere pe an, la „porţie” s-au mai adăugat vreo 100 de grame.
Suntem încă departe de „raţia” de 3-3,5 kg pe locuitor din alte state europene, dar e un început.
„Mierea încă e considerată un produs de lux la noi, dar oamenii au început să realizeze că merită. Nu numai că e mai bună decât zahărul, dar este şi mai sănătoasă, nu are contraindicaţii”.
„În plus, mierea este folosită atât în medicina naturistă, cât şi pentru cosmetice. Chiar merită să ai un borcănel de miere în casă!”, spune reprezentantul apicultorilor.
Iar dacă este vorba de calitate, gălăţenii au cu ce se lăuda. Mierea lor, procesată alături de cea a altor apicultori din ţară, a fost medaliată chiar şi la nivel internaţional.
Mai exact, în septembrie, la Congresul Internaţional Apimondia, de la Montpellier (Franţa), o veritabilă „Olimpiadă” a apicultorilor, mierea de salcâm mioritică a primit două medalii, una de aur şi una de argint, în timp ce mierea de tei a câştigat medalia de bronz.
De altfel, mierea de pe la noi este o preţioasă marfă de export. Anul acesta, mierea gălăţenilor, predată şi prelucrată la Combinatul Apicol, a mers sută la sută la export, în Germania, atât pentru consum, cât şi pentru fabricarea produselor cosmetice.
Fonduri pentru apicultori
În ce priveşte socotelile apicultorilor, acestea stau cam aşa: preţurile de colectare en-gros a mierii la centre precum cel deschis de Asociaţia Crescătorilor de Albine Galaţi sunt acum de 7 lei pe kg, faţă de 6,5 lei, cât era anul trecut.
„Trebuie precizat că, la zece kilograme de miere predate se acordă şi o subvenţie de 20 lei pe familia de albine. De asemenea, apicultorii mai pot beneficia de un sprijin financiar prin Programul Naţional Apicol”.
„Mai exact, pentru apicultorii gălăţeni, în acest an s-au alocat cam 250 milioane lei (vechi) pentru cei ce au depus dosare de subvenţionare a tratamentelor sau refacerea mătcilor”, ne-a explicat preşedintele George Osanu.
În ce priveşte piaţa liberă, un kilogram de miere polifloră ajunge, în medie, cam la 10 lei/kg, în timp ce mierea de salcâm, în funcţie de calitate, poate ajunge chiar şi la 15 lei/kg.
Apicultori cu patalama
Un fapt îmbucurător este acela că apicultorii gălăţeni se arată dornici să-şi dezvolte stupinele, o oportunitate în acest sens fiind accesarea fondurilor europene. Astfel, pe măsura 1.2.1. din PNDR, vizând „Modernizarea exploataţiilor agricole”, patru gălăţeni au avut proiecte câştigătoare.
Dar peste o sută de proiecte pe apicultură au fost depuse pe măsura 1.4.1. vizând „Sprijinirea exploataţiilor agricole de semi-subzistenţă”. Şi vor urma şi alte sesiuni pentru depunerea de proiecte.
„Toate aceste proiecte, în realizarea cărora am fost sprijiniţi de DADR Galaţi şi Oficiul de Consultanţă Agricolă, au şanse de a primi finanţare. În fapt, un astfel de proiect conţine un plan pe cinci ani de dezvoltare a stupinei, în baza căreia apicultorii vor beneficia de un sprijin financiar de 1.500 euro pe an”.
„Ideea este de a-i stimula pe fermieri în general, pe apicultori în particular, să devină mai competitivi, să obţină producţie mai mare şi, implicit, să intre mai activ pe piaţă”, a precizat preşedintele apicultorilor gălăţeni.
Că apicultura se poate dovedi o afacere cât se poate de bună o demonstrează şi faptul că tot mai mult persoane, tineri în special, se înscriu la cursurile de apicultori organizate de Oficiul de Consultanţă Agricolă.
Ieri au debutat cursurile pentru o nouă serie, formată din 50 de cursanţi, aceştia urmând ca la capătul a trei luni de instruire să fie stupari cu acte în regulă. Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine Galaţi, George Osanu:
„Dacă vrei să faci o treabă bună, nu mai merge apicultura după ureche. E, până la urmă, vorba de o ştiinţă. Iar această instruire, dovedită prin certificatul de apicultor, este necesară inclusiv în cazul în care se doreşte iniţierea unor proiecte pentru obţinerea de fonduri europene”.
„Dar, mai mult, este vorba şi de pasiune, pentru că, în general, cine se apucă de albinărit, nu se mai lasă toată viaţa.”
