Profesorul gălățean de economie Florin Marian Buhociu crede că adaptabilitatea va fi o condiție sine qua non a supraviețuirii afacerilor și salariaților, în condițiile pandemiei de SARS-CoV-2. Totodată, el crede în avantajul competitiv al României pe zona agro-alimentară, evident cu susținerea unor investiții.
- Cu siguranță, nimeni din mediul economic nu era pregătit pentru așa ceva. Și totuși, iată unde am ajuns. Ce ar trebui să facă, după părerea dvs., un întreprinzător confruntat cu o lipsă de lichidități și chiar cu restrângerea activității?
- Această situație era greu de prevăzut și ea trebuie privită în complexitatea sa. Lanțul economic a încetinit și chiar s-a rupt. Multe firme sunt în situația în care trebuie să găsească soluții, supape, cum ar fi distribuția on-line. Ciclul bani-marfă-bani e vital și vor ieși mai bine din criză cei care prin investiții se vor adapta la cerințele pieței cu implicare și viziune. Iată doar un simplu exemplu: sunt firme din Galați și chiar universitatea ("Dunărea de Jos" - n.r.) care în această criză de materiale sanitare au început să producă biocide, măști și viziere. Și salariații trebuie să se gândească către alte domenii de activitate, să urmeze cursuri care ar putea să îi ajute să-și schimbe jobul, dacă va fi nevoie. În tot acest proces, statul este obligat să facă o digitizare a activității. Asta se va transforma într-o oportunitate, iar angajații bugetari care vor deprinde aceste noi proceduri ar putea avea un viitor mai sigur în instituții.
- Cum apreciați măsurile economice adoptate până acum de Guvern?
- Actualmente, statul face eforturi masive în zona de sănătate publică. Uitați-vă că și alte țări mult mai puternice nu au anticipat cheltuielile enorme de care este nevoie în prezent. Acești bani publici, pentru că și fondurile europene sunt tot bani publici, ai contribuabililor din UE, trebuie cheltuiți conform legislației specifice și în paralel trebuie alimentat bugetul. Toată lumea cere, dar firmele care au posibilitatea de a plăti normal taxe, impozite și contribuții trebuie să contribuie la tot acest efort pentru că bugetul este limitat. Oricum, am plecat de la un deficit bugetar de 3%, ne ducem către 5% în momentul de față și vom ajunge probabil la 8-10% la sfârșitul acestei perioade. Vedeți că există dispute majore chiar la nivel european cu privire la alocarea resurselor și cred că strategic, la nivelul fiecărui stat, este nevoie și de asigurarea unui sprijin bancar corespunzător.
- Având în vedere toate acestea, cum vedeți starea economică la momentul ieșirii din criza sanitară?
- În economie, lucrurile sunt fluide, iar trecerile de la o stare la alta nu sunt ușor de făcut. Toți cei implicați trebuie să se gândească cum va fi la finalul crizei, dar și mai apoi, încă două-trei luni pentru a nu relua activitatea de la un nivel foarte scăzut. Va trebui să producem tot mai multe mărfuri românești pentru că, în condiții de criză, trebuie răspuns tuturor cererilor sociale. Apreciez că situația agroalimentară va fi foarte importantă și aici noi avem terenuri agricole ce pot fi mai bine lucrate. Vedeți că în continuare state precum Germania și Italia au nevoie de muncitori români în agricultură. Aici și statul român va trebui să se implice, punând accent și pe industria prelucrătoare de bunuri agroalimentare. Asta presupune investiții în infrastructură și în mediul rural, cu scopul de a asigura o alimentație sănătoasă cu produse românești. Iată că și această criză poate deschide oportunități, iar dacă tot vorbim de coeziune socială, haideți să o și facem!
Foto: Florin Marian Buhociu/ LinkedIn
