Evaluaţi acest articol
(2 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

În urma dezbaterii online găzduite la finele săptămânii trecute de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș, a detaliat cele patru instrumente negociate cu Comisia Europeană, aflate în curs de analiză în Guvern.

Este vorba despre granturi în valoare de 10% din cifra de afaceri, destinate capitalului de lucru necesar finanțării activităților curente, vouchere de consum, inclusiv cele de turism, pentru digitalizare sau pentru servicii, subvenționarea salariilor pentru persoanele aflate în șomaj tehnic, măsură ar putea acoperi până la 50% din costurile salariale, odată acceptată propunerea de către Comisia Europeană, și sprijinirea investițiilor sub forma schemelor de ajutor de stat, valoarea maximă fiind de 800.000 de euro pentru fiecare IMM.
"Ajutorul pus la dispoziția IMM-urilor a fost de 500 milioane de euro, apoi s-a vehiculat în spațiul public suma de 750 milioane de euro, iar astăzi putem spune că, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, am obținut o sumă totală de un miliard de euro, inclusiv sprijin din bugetul de stat", a declarat Boloș. Acest miliard de euro este complementar lansărilor de proiecte avute în vedere pentru încurajarea antreprenoriatului în economia postpandemică.

Instituțiile bancare, implicate în procedura de evaluare și selecție

De asemenea, cu caracter de noutate, ministrul Boloș a anunțat că va avea consultări cu mediul bancar, pentru a concepe un mecanism în premieră în România: "Pentru a simplifica și debirocratiza procesul de evaluare și selecție a proiectelor de fonduri europene, avem în vedere un mecanism prin care proiectele destinate mediului de afaceri să beneficieze de o evaluare a bancabilității care să simplifice la maximum evaluarea tehnico-financiară", se mai arată în comunicatul Ministerului Fondurilor Europene.
În mod obișnuit, în etapa de analiză financiară a unei entități economice în scop de creditare, instituțiile bancare aplică un set de reguli, parcurgând o serie de indicatori, printre care: lichiditatea curentă, solvabilitatea, gradul de îndatorare, rentabilitatea financiară, viteza de rotație a activelor circulante, gradul de recuperare a dobânzilor sau expunerea către un singur debitor, în cazul grupurilor de firme.

Eligibilitate restrânsă și coerciții bugetare

Din această perspectivă, prim-vicepreședintele CNIPMMR, gălățeanul Marian Filimon, apreciază că analiza băncilor asupra mediului de afaceri și a IMM-urilor, în special, va conduce la o restrângere a numărului celor eligibili. Referindu-se la programul IMM Invest, devenit funcțional de curând, Filimon a apreciat că, deși se vor înscrie în jur de 40.000 de operatori economici, probabil că, după triajul făcut de bănci pe criteriile specifice de eligibilitate, vor rămâne doar circa 5.000 la nivel național. "Noi ne-am fi dorit ca Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) să fie cel care face selecția potențialilor beneficiari", a mai precizat Marian Filimon, manifestându-și, în paralel, îngrijorarea cu privire la situația actuală a execuției bugetare. "Noi ne batem pentru membrii noștri și încercăm să fim constructivi cu soluții și propuneri, dar când ai un buget care s-a dus în primul trimestru din 2020 pe pensii și salarii, ar trebui găsite alte variante", a adăugat prim-vicepreședintele CNIPMMR. El a enumerat ca fiind mai mult sau mai puțin realiste și fezabile: creșterea gradului de colectare a unor taxe și impozite, reducerea cheltuielilor cu salariile bugetarilor și chiar a numărului acestora, a pensiilor speciale și, la nevoie, intrarea într-o zonă de dialog cu Fondul Monetar Internațional.

Citit 776 ori Ultima modificare Marți, 05 Mai 2020 23:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.