Poate că până acum aţi ignorat, însă trebuie să aflaţi că mai aveţi cam o lună şi jumătate, maxim, până când aţi putea primi o amendă din partea Primăriei, pe motiv că nu v-aţi încheiat o poliţă de asigurare obligatorie a locuinţei.
De ce aţi face una ca asta, cum o veţi face şi, mai ales, ce primiţi în schimb, vă explicăm noi. De ce aveţi mai multe obligaţii, decât drepturi, asta puteţi să v-o explicaţi singuri…
De ce să ne asigurăm musai?
Ideea unei asigurări obligatorii a locuinţei i-a venit deputatului PNL de Galaţi Victor Paul Dobre încă de prin 2007, pe când era secretar de stat la Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Cum anul 2007 a fost unul negru şi pentru judeţul Galaţi (alături de atâtea alte judeţe din ţară), în privinţa inundaţiilor, s-a reţinut ideea că Guvernul nu va putea să acorde, la nesfârşit, bani şi materiale de construcţii sinistraţilor, doar din rezerva bugetară de stat.
Ar trebui ca sistemul să funcţioneze pe principiul asigurărilor, s-a gândit fostul secretar de stat Victor Paul Dobre. Anii au trecut şi, o dată cu ei, au apărut diverse normative pe acest subiect. În 2008 a fost adoptată Legea 260 a asigurării obligatorii a locuinţelor.
În 2009 au apărut mai multe ordine (nr. 5, nr. 17 etc) de aplicare a legii. Practic, asigurarea obligatorie a locuinţei a intrat în vigoare din 15 iulie 2010, obligaţia de a vă asigura locuinţa având ca termen limită data de 15 IANUARIE 2011.
După acest termen, Primăria vă poate aplica o amendă cuprinsă între 100 şi 500 de lei. Calculul este simplu şi arată că „ieşi mai ieftin” dacă plăteşti asigurarea obligatorie, decât dacă nu o plăteşti, în speranţa că statul nu va da de urma ta şi nu te va amenda.
Conform legii, asigurare obligatorie a locuinţei „costă” doar 10 sau 20 de euro pe an, în funcţie de tipul construcţiei asigurate, adică 20 de euro pentru o construcţie cu structura de rezistenţă din beton armat, metal ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă ori din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic şi 10 euro/an pentru o construcţie cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic (ex.: chirpici).
Pentru ce, cât timp şi de la cine?
În primul rând, ar trebui să ştiţi că asigurarea obligatorie a locuinţei nu vă despăgubeşte în cazul oricăror daune, ci doar în trei cazuri: inundaţii, cutremure şi alunecări de teren. Poliţia are o valabilitate de un an de zile. Unde încheiem astfel de asigurare?
Doar la una dintre cele 13 societăţi de asigurări agreate, adică cele care fac parte din PAID. Acest organism, Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID), este o societate constituită, conform legii, din aceste societăţi de asigurări.
PAID este supravegheat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), iar în consiliul ei consultativ există câte un reprezentant al Ministerelor Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Internelor, Economiei şi Finanţelor, dar şi câte un reprezentant al Asociaţiei Comunelor din România, Asociaţiei Oraşelor din România, Asociaţiei Municipiilor din România şi câte un reprezentant al ligilor legal constituite ale asociaţiilor de proprietari.
Cele 13 societăţi de asigurare la care se poate încheia asigurarea obligatorie a locuinţei sunt: Groupama, Astra, Uniqa, Generali, Ardaf, Euroins, Carpatica Asig, Grawe, Credit Europe, ABC Asigurări, Certasig, City Insurance şi Platinum.
„Trebuie, totuşi, înţeles, că asigurarea obligatorie a locuinţei nu te asigură pentru orice fel de dezastre, ci doar pentru inundaţii, cutremure şi alunecări de teren. Nu pentru incendii, explozii, furturi… Plus că asigurarea obligatorie nu îţi despăgubeşte decât pereţii, dar nu şi ce ai în casă”.
„Evident că orice societate de asigurări le va recomanda clienţilor să îşi asigure, cu o poliţă facultativă, şi restul bunurilor din casă”, ne-a spus Aurelia Necula, economist la Carpatica Asig SA Galaţi. Tot de la ea am mai aflat întrebarea pe care şi-o pun mulţi români care deja au o asigurare pe locuinţă, în virtutea faptului că au cumpărat casa prin credit ipotecar.
„Legea spune clar: cine are o asigurare facultativă a locuinţei, trebuie să îşi încheie asigurarea obligatorie doar când a expirat poliţa celei facultative. Să spunem că locuinţa este evaluată la 100.000 de euro, iar prin asigurarea obligatorie vei asigura doar 20.000 de euro”.
„Restul asigurării, de 80.000 de euro, va fi făcut pe poliţia facultativă”, a mai explicat economista. Deci, în teorie, lucrurile sunt simple. În practică însă, totul devine complicat.
Informaţii puţine spre deloc
Informaţiile în acest domeniu sunt destul de puţine. În afară de faptul că, în vară, secretarul de stat gălăţean de la MAI, Mihai Capră, a fost primul care şi-a încheiat o poliţă de asigurare obligatorie a locuinţei, prea multe informaţii nu sunt de găsit.
De pe site-ul PAID nu afli prea multe date, iar la „contact”, acolo unde ar trebui să suni sau să expediezi un mesaj pentru a te interesa de respectiva problemă, nici măcar nu se precizează o adresă de mail.
Măcar, pe acest site apar numele societăţilor la care poţi face asigurarea obligatorie a locuinţei! Lipsa de interes faţă de acest program poate fi tradusă şi prin lipsa informaţiilor de pe site-ul CSA, unde, dacă vrei să afli cu ce se ocupă comisia, poţi afla că „site-ul este oprit pentru întreţinere”.
Dar lipsa de informaţii nu se limitează la aceste două instituţii. Nici la Primăria municipiului Galaţi nu se ştie mare lucru despre această lege, deşi, teoretic, de pe 15 ianuarie, Primăria poate da amenzi cuprinse între 100 şi 500 de lei oricărui proprietar care nu şi-a asigurat locuinţa.
„La Primărie nu există informaţii cu privire la acest lucru”, ne-a confirmat purtătoarea de cuvânt, Nicoleta Manole. Şi totuşi, cum ar putea aplica Primăria amenzi celor care nu îşi asigură locuinţele dacă nu ştie cine sunt „chiulangiii”?
Simplu! Conform normelor de aplicare, Primăria trebuie să primească lunar datele din partea PAID, care, până acum, cel puţin la Galaţi, nu a trimis nici un fel de situaţie
Mai mult, Primăria ar trebui să se preocupe de acest lucru, măcar pentru faptul că toţi beneficiarii ajutoarelor sociale sunt scutiţi de la plata asigurării obligatorii, banii asigurându-i tot municipalitatea! Dar, deocamdată, nu s-a auzit, la bugetul local, de vreo alocare de fonduri pentru aşa ceva…
Nici în mediul rural lucrurile nu sunt mai clare. Ghiorghe Bute, primarul comunei Scânteieşti, şi, totodată secretar general al Asociaţiei Comunelor din România (membră în consiliul consultativ PAID), spune că „eu nu cred că societăţile de asigurări se vor înghesui să facă astfel de poliţe, că nu este rentabil.
Vor veni, dar cu pachete, adică pe lângă asigurarea obligatorie, vor avea şi alte asigurări… Cine asigură o locuinţă din chirpici şi atât? Este o afacere proastă”. De aceea, primarul crede că românii nici nu se vor conforma termenului de 15 ianuarie. „Guvernul ar trebui să lămurească problema, că este şi criză. De asta le arde oamenilor?”
