* După trei ani de criză, întreprinzătorii supravieţuitori încep să prindă din nou curaj * Mediul de afaceri, mai bogat în 2012 cu 1.000 de noi agenţi economici, dar cu locuri de muncă mai puţine * Peste 40.000 de gălăţeni fără loc de muncă sau cu o situaţie materială precară * Flexibilizarea relaţiei dintre sindicate şi patronate, o şansă pentru stimularea economiei *
Mediul de afaceri gălăţean intră în 2012 cu aproape 20.000 de comercianţi activi, cam cu o mie mai mulţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, rezultă din datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Pe altă parte, cifrele sunt înşelătoare. Chiar dacă „sporul natural” al firmelor a fost unul pozitiv, anul trecut a fost tot unul de „selecţie naturală” pentru IMM-uri.
„După trei ani de zile de criză s-ar putea spune că întreprinzătorii care au rămas în mediul economic s-au călit, iar starea de criză face mai degrabă parte din normalitate. Asta se vede şi din faptul că, după ce în anii precedenţi au dispărut mai multe firme decât au apărut, anul trecut balanţa s-a schimbat. Astfel, deşi au fost vreo 500 de suspendări, 1.300 de radieri şi 200 de dizolvări, au fost şi mai bine de 3.000 de noi înmatriculări.
Problema este că, în timp ce o firmă poate să dispară foarte uşor, este mai greu ca alta să se ridice, iar acest lucru se vede, de exemplu, în numărul de locuri de muncă. Printre domeniile cele mai expuse se numără comerţul, construcţiile, transporturile, o uşoară revenire se simte în servicii şi industrie”, ne-a declarat Marian Filimon, vicepreşedintele patronatelor din cadrul Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR).
La limita supravieţuirii
Într-adevăr, cu o rată a şomajului de 7,25 la sută, Galaţiul intră cu uşurinţă într-un nedorit „top 10” naţional, pe locul opt. Asta în condiţiile în care o rată a şomajului mai mare se înregistrează doar în judeţe care nu au nici pe departe forţa economică a Galaţiului - Mehedinţi (9,53 la sută), Vaslui (9,42 la sută), Dolj (8,89 la sută), Teleorman (8,83 la sută), Covasna (8,03 la sută), Buzău (7,69 la sută), Gorj (7,51 la sută). „Un element de vulnerabilitate pentru mediul economic gălăţean a fost şi dependenţa de comenzile ce veneau pe filierele de producţie ale unor mari unităţi economice, gen ArcelorMittal sau Şantierul Naval Damen. Când aceste unităţi mari au avut greutăţi, dificultăţile s-au transmis în tot mediul economic local şi aşa se face că, deşi avem teoretic o economie mai dezvoltată ca Vasluiul, suntem tot pe acolo în ceea ce priveşte rata şomajului”, a explicat reprezentantul patronatelor.
Dincolo de procente, situaţia forţei de muncă din judeţul Galaţi apare ca fiind şi mai dramatică dacă ţinem cont de numărul efectiv de persoane care, dintr-un motiv sau altul, nu au un loc de muncă. La mijlocul lunii decembrie în evidenţele AJOFM Galaţi se aflau 21.292 de şomeri, dintre care 8.068 erau indemnizaţi, dar grosul de 13.224 de persoane erau neindemnizate. Dacă la asta mai ţinem cont şi de faptul că, la nivelul judeţului Galaţi, se mai înregistrau şi 19.186 de persoane beneficiare ale venitului minim garantat în conformitate cu Legea 416/2001, atunci rezultă că, în total, mai bine de 40.000 de gălăţeni se aflau la începutul acestui an fără loc de muncă şi cu o situaţie materială precară!
Cadrul legal revăzut şi adăugit
Anul 2012 ar putea să aducă, totuşi, o perspectivă mai bună şi pentru angajaţi şi pentru angajatori, graţie aplicării noilor normative prevăzute în Legea 62/2011 privind dialogul social. „Este o lege care face puţină lumină în acest domeniu, mai ales că elimină falşii exponenţi atât ai mişcării sindicale, cât şi ai patronatelor. De exemplu, ca o organizaţie sindicală să aibă reprezentativitate la nivelul unei unităţi trebuie să aibă ca membri cel puţin 51 la sută dintre angajaţii respectivei unităţi.
De asemenea, în cazul patronatelor, reprezentativitatea la nivel naţional poate fi dobândită doar dacă unităţile din care provin întreprinzătorii respectivi deţin cel puţin şapte la sută din angajaţii din economia naţională. Astfel, se va ajunge la o coagulare a mişcărilor sindicale şi patronale, ceea ce înseamnă mai multă coerenţă în dialogul dintre partenerii sociali”, a explicat Marian Filimon, vicepreşedintele CNIPMMR.
În completare la reorganizarea mişcărilor sindicale şi patronale, anul 2012 va însemna şi o punere în practică pe o scară tot mai largă a noilor prevederi din Codul Muncii. „Până în prezent normativele au fost foarte închistate, iar relaţiile de muncă se încheiau şi se desfăceau într-un mod greoi, care limita adaptarea societăţilor la condiţiile de pe piaţă, mai ales pe timp de criză.
De exemplu, noul Cod al Muncii spune că, în cazul reducerii temporare a activităţii, din motive economice, tehnologice, structurale pentru perioade mai mari de o lună de zile, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la cinci la patru zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situaţiei. Până acum, în lipsa unei astfel de prevederi, de multe ori, orice reducere de salariu prin reducerea activităţii, chiar dacă însemna supravieţuirea unei întreprinderi, a generat tot felul de conflicte de muncă inutile. La fel de importante sunt şi mărirea perioadei de probă de la 30 de zile la cel mult 90 de zile pentru funcţiile de execuţie şi la cel mult 120 de zile pentru funcţiile de conducere”, a mai arătat vicepreşedintele CNIPMMR.
Una peste alta, deşi flexibilizarea unor elemente din cadrul general în care funcţionează mediului este de bun augur, rămâne de văzut dacă noile condiţii vor fi şi suficiente pentru relansarea economiei. „Pe undeva, sita crizei a cam cernut ce era de cernut, iar agenţii economici rămaşi pe piaţă sunt mai responsabili şi mai prudenţi. Întreprinzătorii sunt mai atenţi cu planurile pe care şi le fac, se dă mai multă atenţie strategiilor care ar trebui să stea la baza unei afaceri pe termen lung şi sperăm ca 2012 să ne aducă mai multe motive de optimism”, a conchis reprezentantul patronatelor.
