Cu o rată a şomajului cu 63 la sută peste media pe ţară, judeţul Galaţi se încadrează potrivit Legii nr.20/1999 în categoria zonelor defavorizate economic * Recunoaşterea acestui adevăr este ruşinoasă, dar ar putea fi începutul unor măsuri de redresare economică * Declararea oficială a statului de zonă defavorizată ar însemna facilităţi importante pentru potenţialii investitori
După două decenii de „realizări măreţe” în materie de viziune a autorităţilor publice de stimulare a trecerii de la o economie ce gravita în jurul unor coloşi industriali la o economie bazată pe diversificarea investiţiilor şi a domeniilor de activitate, din economia Galaţiului a rămas mai degrabă o umbră. Marile întreprinderi au căzut una câte una, iar în locul lor nu au apărut alte companii care să asigure locuri de muncă şi o creştere economică sănătoasă. Aşa se face că judeţul Galaţi a ajuns un veritabil pol al sărăciei, iar discrepanţele de dezvoltare în raport cu celelalte regiuni ale ţării sunt din ce în ce mai mari. Practic, judeţul Galaţiul se poate încadra cu acte în regulă în categoria zonelor defavorizate! Iar aceasta nu este nicidecum o exagerare, ci o încadrare în criteriile stabilite de Legea nr.20/1999 privind zonele defavorizate. Mai exact, în lege se specifică negru pe alb, la Art.1, par.(1):
„Zonele defavorizate, în înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, reprezintă arii geografice, strict delimitate teritorial, care îndeplinesc cel puţin una dintre condiţiile: a) au structuri productive monoindustriale (…), b) sunt zone miniere (…), c) s-au efectuat concedieri colective în urma unor lichidări, restructurări sau privatizări (…), d) rata şomajului depăşeşte cu 30 la sută media existentă la nivel naţional, e) sunt zone izolate lipsite de mijloace de comunicaţii şi infrastructura este slab dezvoltată”.
Şomajul ne omoară
Galaţiul nu a fost ferit nici de efectele polarizării economiei, nici de disponibilizări şi nici cu infrastructura nu stă pe roze. Dar dacă în aceste direcţii ar mai fi loc de interpretări, datele privind rata şomajului sunt fără echivoc şi plasează Galaţiul în limitele legii zonelor defavorizate. Iar această condiţie nu este îndeplinită de ieri, de azi, ci de mai mult de un an de zile! Potrivit datelor oficiale furnizate de Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM), în martie 2012, rata şomajului era, la nivel naţional de 5,05 la sută, în timp ce la Galaţi era de 7,44 la sută, adică cu 47,3 la sută peste media pe ţară! Conform raportărilor pe luna februarie 2013, rata şomajului la nivel naţional a fost de 5,78 la sută, iar la nivelul Galaţiului a fost de 9,44 la sută, adică cu 63,3 la sută mai mare decât media pe ţară! După cum se observă, discrepanţele sunt din ce în ce mai mari, iar acest lucru ar trebui să fie un serios semnal de alarmă şi pentru autorităţile publice.
Semnal de alarmă
Sesizat de ziarul „Viaţa liberă” în legătură cu implicaţiile legale ale declarării judeţului Galaţi drept zonă defavorizată, Patronatul IMM-urilor, prin preşedintele Marian Filimon, a ridicat această problemă şi în cadrul şedinţei Comisiei de Dialog Social, desfăşurată ieri la Prefectură, şi care, printre altele, a avut pe ordinea de zi şi discutarea efectelor şomajului la nivelul Galaţiului. „Trăim într-o realitate mai crudă decât apare din datele AJOFM şi din aceasta nu se poate ieşi decât dacă vom căuta metode de relansare a economiei. Declararea judeţului Galaţi ca zonă defavorizată, chiar dacă este o soluţie ruşinoasă, trebuie asumată de autorităţile publice şi, măcar în ceasul al 12-lea, prin facilităţile acordate unor astfel de zone, să mai salvăm ce se poate salva din economia gălăţeană”, a declarat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi.
Ideea declarării Galaţiului ca zonă defavorizată a fost susţinută, la iniţiativa "Vieţii libere", şi de reprezentanţii sindicatelor şi organizaţiilor neguvernamentale prezente la şedinţa Comisiei de Dialog Social. „Poate că, într-adevăr, ar trebui să ne gândim în mod serios la declararea Galaţiul ca zonă defavorizată, condiţiile economice fiind în prezent foarte dificile. E ruşinos, dar nu prea avem ce face”, a declarat Mihai Popa, preşedintele BNS Galaţi.
Vicepreşedintele CJ Galaţi, Cornel Hamza, a declarat pentru „Viaţa liberă” că „la nivelul judeţului Galaţi există deja câteva localităţi cu statut de zonă defavorizată”. Problema e că, în fapt, reprezentantul CJ Galaţi a confundat localităţile care au statut de „zonă defavorizată de condiţii naturale specifice” prin clasificarea făcută în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare Rurală (Fârţăneşti, Nămoloasa, Oancea, Suceveni, Tg.Bujor şi Vlădeşti - n.r.) cu zonele defavorizate din punct de vedere economic, conform Legii nr.20/1999. „Dacă este aşa, vom analiza împreună cu factorii responsabili, în primul rând cu Primăria Galaţi, dacă putem face vreun demers în baza acestei legi”, ne-a declarat în cele din urmă vicepreşedintele CJ Galaţi, Cornel Hamza.
Facilităţi pentru zonele defavorizate
Declararea judeţului Galaţi ca zonă defavorizată din punct de vedere economic ar însemna, conform Legii nr.20/1999 acordarea unor facilităţi pentru potenţialii investitori. Printre altele ar fi vorba de o serie de scutiri acordate firmelor la taxele vamale şi TVA la achiziţia de utilaje şi echipamente, reduceri ale impozitului pe profit, acordarea cu prioritate a unor fonduri de la bugetul de stat, finanţarea unor proiecte sau programe speciale etc. Mai trebuie spus că, propunerea de înfiinţare a unei zone defavorizate, documentaţiile şi avizele se fac de către autorităţile locale sau judeţele din unităţile administrativ-teritoriale, sub conducerea Agenţiei de Dezvoltare Regională. În baza propunerilor înaintate, declararea şi delimitarea zonelor defavorizate se face prin hotărâre de Guvern, în acest document fiind specificate perioada de declarare zonei defavorizate (3-10 ani), domeniile de interes pentru realizarea de investiţii, facilităţile ce se acordă agenţilor economici care fac investiţii. Prin urmare, potrivit prefectului Emanoil Bocăneanu, „declararea unei zone defavorizate poate că e o situaţie ruşinoasă, dar uneori mai sănătoasă”. „Într-adevăr, astfel s-ar putea acorda o serie de facilităţi investitorilor. Vom analiza această măsură, vom verifica mai întâi toate condiţiile - pentru că, în final, trebuie să fie şi nişte condiţii cumulative - în vederea înaintării unei propuneri către Guvern”, ne-a declarat prefectul Emanoil Bocăneanu.
Prin urmare, fie şi în condiţiile grele în care se află Galaţiul, potenţiale soluţii există, iar ele sunt definite clar de lege. Rămâne însă de văzut dacă, fie şi în ceasul al 12-lea, autorităţile publice vor fi capabile să pună Galaţiului „diagnosticul” corect, să-i susţină cauza şi să vină cu un plan coerent de relansare economică.
"Valea Plângerii" s-a mutat la Galaţi!
În Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, Galaţiul, cu aproape 19.000 de oameni fără locuri de muncă, are cea mai mare rată a şomajului (9,44 la sută, în februarie), dublu aproape faţă de Constanţa (4,8 la sută) sau Vrancea (5,68 la sută). La Brăila, rata şomajului este de 7,01 la sută, la Tucea de 6,55 la sută, iar la Buzău de 8,49 la sută. Galaţiul a devansat la şomaj chiar şi „Valea Plângerii” din Gorj (8,07 la sută). În acelaşi timp, Timişul, cu o rată a şomajului de 2,03 la sută, sau Ilfovul, cu 1,76 la sută, par de pe altă planetă.
