„Portiţele” lăsate de lege sunt folosite de „trişorii” din mediul de afaceri gălăţean pentru a evita taxele şi impozitele şi pentru a distorsiona piaţa în favoarea lor * DGFP Galaţi a făcut, în 2012, aproape 2.000 de controale şi verificări pentru a da de urma evazioniştilor * Falsificarea documentelor în tranzacţiile intracomunitare, nedeclararea unor activităţi sau falimentarea deliberată a unor societăţi, printre cele mai frecvente metode folosite de evazioniştii gălăţeni
Alături de creşterea eficienţei colectării veniturilor bugetare şi a gradului de conformare voluntară a contribuabililor, combaterea evaziunii fiscale se află „în linia întâi” a activităţii inspectorilor din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Galaţi. Numai în anul 2012 s-au identificat fapte de evaziune fiscală în care s-a stabilit un prejudiciu la bugetul statului de peste 63,6 milioane de lei, adică aproape 14,5 milioane de euro, fapte pentru care s-au întocmit 89 de dosare penale! Dar trebuie spus că aici nu este vorba numai de efectele negative asupra bugetului de stat, ci şi asupra agenţilor economici. Evaziunea poate distorsiona piaţa, iar firmele corecte, adesea, ajung să piardă teren în faţa celor care „trişează”, aşa cum se întâmplă în comerţul cu legume şi fructe, în domeniul construcţiilor, panificaţiei, comerţul cu băuturi etc.
Cauzele evaziunii fiscale nu se opresc doar la tentaţia unora de a încălca legea, avertizează DGFP Galaţi. „Una dintre cauzele favorizante ale acestui fenomen o reprezintă eventualele ambiguităţi, imprecizii sau lacune ale sistemului fiscal, ceea ce face ca evazioniştii să aibă „un spaţiu de manevră” în încercarea de a se sustrage de la plata obligaţiilor”, arată directorul DGFP Galaţi, Costică Onica, într-un raport înaintat Colegiului Prefectural Galaţi.
Evaziunea a devenit, practic, un „front invizibil”, dar în care mizele sunt uriaşe, cu activităţi pe măsură. În 2012, inspectorii DGFP Galaţi au făcut nu mai puţin de 1.818 verificări, în urma acestora fiind stabilite obligaţii suplimentare la bugetul de stat de peste 100 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 60 milioane de lei au fost obligaţii suplimentare la plata TVA, dar o parte consistentă au reprezentat-o şi sumele reprezentând impozitul pe profit - 28,5 milioane de lei. Pe lângă dosarele penale de care am amintit, în urma controalelor şi verificărilor inspectorilor fiscali s-au dispus 241 de acţiuni de confiscare şi s-au aplicat 366 de amenzi contravenţionale.
Fraude fără frontiere
În prezent, domeniul cu cea mai mare expunere pentru evaziunea fiscală - şi asta nu numai la nivelul Galaţiului - îl reprezintă comerţul cu bunuri intracomunitare sau cu produse accizabile care nu sunt declarate şi, prin urmare, nu sunt plătite nici taxe. „În momentul de faţă se încearcă stoparea acestui fenomen, prin verificările încrucişate care au drept scop verificarea corelaţiilor între achiziţiile intracomunitare declarate de contribuabilii români şi (…) livrările declarate de furnizorii din UE”, se arată în raportul DGFP Galaţi. Ideea este că, în conformitate cu prevederile Codului fiscal, tranzacţiile derulate în ţările din UE se fac în regim de taxare inversă la plată, urmând ca TVA-ul să se plătească în ţara de consum, iar prin „cosmetizarea” actelor şi declararea unor preţuri ireal de mici, uneori chiar prin înţelegere cu furnizorii, se diminuează şi taxele care trebuie plătite către stat.
În acest context, Iulia Garbari, director adjunct, responsabil pe Activitatea de Inspecţie Fiscală în cadrul DGFP Galaţi, a declarat la rândul ei că, în prezent, una dintre principalele măsuri de contracarare a evaziunii în tranzacţiile intracomunitare este monitorizarea acestora, împreună cu Garda Financiară, încă de la intrarea în ţară, în special pe transporturile de legume, fructe, carne până la principalii beneficiari. „În acest sens, capacităţile şi mijloacele de transport, încă de la momentul intrării pe teritoriul României sunt încadrate în grupa de risc fiscal ridicat, sunt sigilate, sunt scanate documentele - inclusiv cele de transport şi cele de provenienţă a mărfii - se desigilează la punctul terminus al beneficiarului, iar în cazul în care se observă comportamente atipice se fac verificări pe întregul lanţ de tranzacţionare, astfel încât să prevenim eludarea plăţilor de TVA”, a explicat directorul adjunct al DGFP Galaţi, Iuliana Garbari.
Ilegalităţi în afaceri
Metodele de eludare a legii folosite de evazionişti sunt, însă, mult mai numeroase şi merg de la încercări mai grosiere de falsificare a unor cantităţi de marfă în documente - cum ar fi în comerţul cu băuturi şi ţigări - până la concentrarea obligaţiilor fiscale asupra unei firme care, după ce acumulează datorii la buget semnificative, este dizolvată şi nu mai poate face obiectul procedurii de executare silită. În urma controalelor făcute de inspectorii DGFP Galaţi s-au mai întâlnit şi cazuri în care în documentele aferente livrărilor figurau beneficiari fictivi, comercializarea unor produse fără nici un fel de documente sau evidenţe contabile şi, implicit, fără achitarea unor impozite, unii ţineau chiar o contabilitate dublă, declarau sedii fictive şi nu au lipsit nici cazurile în care societăţile cu datorii au fost cesionate către cetăţeni străini sau persoane insolvabile.
Pe lângă domeniile deja amintite, legate de comerţul cu produse alimentare, printre activităţile cu risc fiscal ridicat se mai numără, în urma constatărilor DGFP Galaţi, comerţul cu ridicata al metalelor, diverse activităţi agricole, întreţinerea şi repararea autovehiculelor, activităţile din domeniul silviculturii şi chiar unele activităţi sportive.
Pentru o nouă strategie fiscală
Având în vedere amplitudinea fenomenului de evaziune fiscală, DGFP Galaţi a înaintat, atât la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), cât şi la nivelul Prefecturii Galaţi o serie de propuneri menite să îmbunătăţească procesul de colectare a veniturilor bugetare. Elementul de bază ar fi corelarea sistemului fiscal cu realităţi socio-economice, precum şi realizarea unor strategii fiscale pe minimum patru ani, pentru a se putea conferi o stabilitate. O altă propunere ar fi de aplicare a unei fiscalităţi diferenţiate, adaptate fiecărui sector de activitate, dat fiind faptul că, de exemplu, o activitate productivă de tip industrial are, poate, dificultăţi mai mari de depăşit decât o activitate de tip strict comercial. Nu în ultimul rând, printre măsurile propuse de DGFP Galaţi se numără micşorarea cheltuielilor nedeductibile atunci când se calculează profitul impozitabil, în mod gradual; redimensionarea bazei impozabile în funcţie de situaţia economică a plătitorilor; organizarea unui sistem informatic integrat privind contribuabilii de orice fel şi istoricul lor fiscal, inclusiv pe locuri de muncă anterioare, salariile obţinute, impozitele plătite etc. Desigur, stabilirea unei strategii fiscale este un proces mult mai amplu, ce ţine de mecanismele macroeconomice luate în calcul la nivel naţional, dar, cu siguranţă, actualul sistem fiscal este perfectibil. Iar un sistem clar şi predictibil le-ar lăsa mai puţine „portiţe” evazioniştilor, colectarea veniturilor bugetare ar fi mai eficientă, iar mediul de afaceri mai ferit de efecte concurenţei neloiale.
Cât au plătit gălăţenii la bugetul statului
Prin intermediul DGFP Galaţi s-au încasat la bugetul general consolidat peste 1,37 miliarde de lei. Cea mai mare parte a fost reprezentată de încasările la bugetul de stat - 623 milioane de lei, urmate de bugetul asigurărilor sociale - 506 milioane de lei, bugetul asigurărilor de sănătate - 225 milioane de lei şi bugetul asigurărilor pentru şomaj - 16 milioane de lei.
