* După o lună în care v-am vorbit despre partea păguboasă a agriculturii gălăţene, vă prezentăm astăzi poveşti ale oamenilor care se uită spre viitor cu inimile deschise * Indiferent că ai culturi de cereale şi de plante tehnice sau de legume româneşti şi mediteraneene, din agricultură poţi trăi bine, după ani şi ani de muncă şi investiţii * Chiar dacă multe merg prost în sistemul nostru agricol, tinerii întreprinzători au planuri mari
Deşi subvenţiile pe suprafaţă sunt mici şi vin târziu, irigaţiile sunt scumpe, iar birocraţia pentru obţinerea banilor europeni e sufocantă, gălăţenii tineri se ambiţionează să facă agricultură şi să lupte pentru că fermelor lor se devină, peste ani, afaceri de succes. Nu vorbim aici despre speculanţii care vor să cumpere ieftin astăzi ca să poată vinde scump mâine, ci despre agricultorii care-şi fac ferme în care trudesc zi după zi ca să-şi dezvolte afaceri durabile. Este adevărat că ai nevoie de mult curaj ca să te apuci de agricultură în ziua de azi, dar cei care au făcut-o în urmă cu câţiva ani spun că din muncă cinstită se poate trăi bine.
Vă prezentăm astăzi, pe scurt, poveştile a trei fermieri tineri din Galaţi care fac agricultură cu toată fiinţa lor. Peste ani, ei sau alţii asemenea lor vor fi, probabil, marii fermieri ai judeţului. Sau măcar aşa ar trebui, judecând după volumul de muncă şi după dăruirea lor.
„În ferma mea mă simt liber!”
Robert Vieru are 41 de ani şi are cea mai mare fermă dintre cele pe care vi le prezentăm astăzi. Per total, se întinde pe 628 de hectare cultivate cu cereale şi plante tehnice, la Folteşti, în lunca Brateşului de Sus. În ultimii ani, suprafaţa cultivată a crescut de nu mai puţin de 20 de ori.
Articolul poate fi citit în întregime, în exclusivitate, în ediţia tipărită a cotidianului „Viaţa liberă”. Ziarul se găseşte la toate chioşcurile de difuzare a presei din Galaţi, la preţul de 1,5 lei exemplarul. Abonamentul la ediţia tipărită a „Vieţii libere” costă 25 de lei pe lună în mediul urban şi 20 de lei pe lună în mediul rural.
