* Cumpăraţi numai după ce v-aţi convins că marfa este de bună calitate * Direcţia Sanitar-Veterinară a dat deja amenzi de mii de lei * Cum aflaţi de unde provine carnea şi cum îi verificaţi prospeţimea
În magazine n-ar trebui să se vândă, potrivit legii decât carne de porc sacrificat în abatoare autorizate. Dar cum multe dintre reguli sunt făcute, pentru unii, doar ca să fie încălcate, iar banii din evaziune par mai spornici, pe mesele gălăţenilor ajunge, an de an, o cantitate însemnată de carne „la negru”. Într-o discuţie anterioară cu "Viaţa liberă", deputatul PNL George Scarlat - care înainte de a-şi prelua mandatul administra afaceri în industria cărnii - aprecia că procentul de evaziune de pe piaţa cărnii depăşeşte 40 la sută, dar că Galaţiul nu este, la nivel naţional, unul dintre polii pieţei negre.
Despre calitatea şi proveninţa cărnii pe care o găsim, în aceste zile, în magazine şi despre ce ar trebui să ştim atunci când cumpărăm, am vorbit cu purtătorul de cuvânt al DSVSA Galaţi, dr. Ştefan Vasile.
- De unde vine carnea de porc din pieţe şi magazine? Se poate vinde şi porc tăiat în afara abatorului?
- Sub nicio formă nu trebuie să ajungă în magazine carnea provenind de la animale sacrificate în afara abatorului autorizat sanitar-veterinar. În judeţul nostru, până la acest moment, s-au sacrificat circa 6.000 de porci.
Avem două abatoare autorizate pe sacrificarea suinelor: SC Livada Şerbăneşti SRL de la Lieşti şi SC Suintest SRL din Ghidigeni. Se poate vinde şi carnea provenind de la animale sacrificate în abatoare autorizate în alte judeţe. Dar acea carne trebuie să aibă documente de provenienţă.
Porc se mai poate vinde şi în cele trei târguri din Galaţi cu autorizare sanitar-veterinară pentru comercializarea animalelor: Tudor Vladimirescu, Drăguşeni şi Tecuci. În fiecare dintre aceste târguri există medic veterinar, care verifică starea de sănătate a animalelor ce urmează să fie scoase la comercializare.
- Chiar riscăm să ne îmbolnăvim de trichineloză cumpărând carne netestată? Mai ales dacă e vândută de un ţăran, nu-şi dă seama omul când e porcul bolnav şi nu trebuie tăiat pentru consum?
- Trichineloza este o boală care ne pune viaţa în pericol. Şi nu, porcul infectat cu trichină nu prezintă simptome şi nu arată ca un animal bolnav. Tocmai de aceea recomandăm colaborarea cu veterinarul. Testarea cărnii, mai ales a celei pentru vânzare, este obligatorie.
- Şi dacă află omul că porcul pe care l-a crescut un an întreg e bolnav şi carnea nu e bună, ce să mai facă? A pierdut sute de lei şi poate mai ia şi vreo sancţiune…
- Nici vorbă de aşa ceva. Animalul bolnav nu trebuie ascuns de autorităţi, nefiind vorba de sancţiuni. Când tai porcul, trebuie recoltate probe de carne, din anumite zone pe care medicul veterinar i le poate spune gospodarului. E cel mai bine, din cauză că probele recoltate incorect ar putea să nu indice infecţia cu trichină, dacă aceasta e slabă.
Dacă se dovedeşte că porcul e infestat, Direcţia Sanitară-Veterinară face dosar, ia măsurile necesare în zonă, preia porcul şi îl duce la incinerat. În paralel, se face dosar de despăgubire pentru proprietar, care va fi plătit la valoarea de piaţă a animalului. Dacă porcul valora 800 de lei, atât i se plăteşte omului. Practic, proprietarul are de câştigat. Dacă ţinem porcul bolnav acasă, nu îl putea valorifica în niciun fel.
- Când cumpărăm, la ce trebuie să fim atenţi?
- Nu poate chiar toată lumea să facă o analiză organoleptică. E important, însă, să ştim cum trebuie să arate carnea pe care o cumpărăm. Cea de porc are o culoare roz, dacă e proaspătă, şi trebuie să aibă elasticitate. Atunci când apăsăm cu degetul pe suprafaţă cărnii, aceasta trebuie să revină la forma iniţială. Dacă forma degetului rămâne în carne, produsul nu are calitatea corespunzătoare.
Când comerciantul expune carnea în galantar, trebuie să aibă şi bucata pe care este ştampila cu toate informaţiile necesare, inclusiv locul de sacrificare. Acea bucată se vinde ultima, potrivit legii.
- Controale aţi făcut? Aţi găsit abateri?
- S-au dat amenzi contravenţionale pentru diverse abateri. Valoarea amenzilor a ajuns la 7.000 de lei. S-au constat nereguli în modul de depozitare a mărfurilor şi în dovedirea provenienţei. Am controlat, până la acest moment, zece măcelării, patru carmangerii, dar şi unităţi de alimentaţie publică, laboratoare de patiserie şi cofetării. Dar verificările continuă zilnic.
- Dacă vedem ceva în neregulă la modul în care se vând alimentele, ce-ar trebui să facem?
-Cine constată abateri, ar trebui să ne sesizeze. La indicaţiile Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), ne-am intensificat activitatea în această perioadă. Frecvenţa controalelor va rămâne ridicată până la finele lunii. Avem patru echipe pe teren şi lucrăm de luni până vineri între orele 9.00 - 18.00 şi sâmbătă între orele 9.00 - 13.00.
Pentru rezultate şi mai bune, în această perioadă vom întocmi echipe mixte, formate din reprezentanţi ai DSVSA, ai Oficiului pentru Protecţia Consumatorului şi ai Inspecţiei Sanitare de Stat.
46 de acreditări/ "Era vital să putem testa pentru rabie"
La începutul anului, în laboratorul Direcţiei Sanitare Veterinare şi Pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Galaţi se puteau efectua 230 de analize, dar numai opt metode erau acreditate. La acel moment, dr. Ştefan Vasile promitea că lucrurile se vor schimba. „Am reuşit să schimbăm radical situaţia. Avem, în acest moment, 54 de metode acreditate. Vom continua, evident, să investim în această direcţie. Nici nu ne-am propus să cheltuim inutil şi să acredităm metode care se folosesc o dată sau de două ori pe an. Totuşi, situaţia în care ne aflam acum un an era una delicată. Am acreditat testarea pentru rabie. Era chiar incomod să trimitem animalul în alte judeţe, de vreme ce laboratorul nostru ne permite să efectuăm analizele”, a precizat dr. Vasile Ştefan, purtătorul de cuvânt al DSVSA Galaţi.
