* Susţine fostul premier Călin Popescu Tăriceanu în cadrul unui interviu în exclusivitate acordat ziarului „Viaţa liberă”
A pune la îndoială, la Galaţi, proiectul subtraversării sau a podului peste Dunăre pare un „gest extrem”. Cu toate acestea, fostul premier Călin Popescu Tăriceanu nu s-a ferit să o facă. În cadrul unui interviu în exclusivitate acordat ziarului „Viaţa liberă”, liderul liberal a explicat de ce a făcut acest lucru:
-Aţi atins un punct foarte sensibil pentru gălăţeni, cel al subtraversării sau a podului peste Dunăre. Nu păreţi a fi foarte încrezător în acest proiect..
-Nu. Vă spun sincer că, până în momentul de faţă, nu am primit suficiente argumente raţionale – subliniez, raţionale – fie de natură economică, în principal, fie de, să spunem, dezvoltare strategică, care să mă convingă de necesitatea unui astfel de proiect. Sunt deschis oricărei discuţii intelectuale pe acest subiect, dar cred că trebuie să acceptăm cu toţii că o lucrare majoră de infrastructură, când se realizează, trebuie să răspundă unei necesităţi; unei necesităţi de cele mai multe ori de natură economică. Se situează Galaţiul pe o axă de transport naturală, la un moment dat depăşită din punct de vedere al capacităţii, iar capacitatea se cere îmbunătăţită sau majorată? Din această perspectivă, din discuţiile de până acum nu am căpătat convingerea că un astfel de pod se situează pe o axă majoră de comunicaţie, în aşa fel încât să necesite o astfel de investiţie.
- Chiar nu a fost nici un argument care să vă pună pe gânduri?
- Sigur, de exemplu, preşedintele CJ Galaţi, dl Nicolae Bacalbaşa a venit cu un argument la care sunt foarte receptiv, şi anume necesitatea, poate, a gândirii unei dezvoltări viitoare a oraşului pe malul drept al Dunării, ţinând cont de condiţiile improprii ale terenului aici, pe malul stâng. Acesta poate să fie un argument, fără îndoială, dar rămâne de văzut cum se prezintă un astfel de proiect din punct de vedere al principalilor indicatori tehnico-economici; dacă o astfel de investiţie - în momentul de faţă şi în perspectiva următorilor zece ani - poate să devină economic justificabilă faţă de o altă soluţie, o alternativă care ar însemna, de exemplu, traversarea fluvială printr-o linie de feribot.
- Necesitatea legăturii Moldovei cu Dobrogea şi a legăturii cu spaţiul ex-sovietic nu vi se par argumente convingătoare?
- Da, sunt, dar problema este următoarea: cred că legătura de transport nu trebuie văzută doar în sensul traversării Dunării, ci şi al continuării drumului până la Constanţa. Noi nu avem nicio cale rutieră convenabilă de transport de capacitate care să lege malul drept, din dreptul Galaţiului, până la Constanţa. Calea cea mai facilă este tot prin sud, până la Feteşti şi după aceea autostrada. Autostrada generează deja, dacă vreţi, o anumită preferinţă pentru transportul Nord – Sud şi după aceea către Constanţa.
- Dar o astfel de traversare n-ar aduce „automat” şi calea rutieră, poate chiar o autostradă?
- Ce se întâmplă cu autostrăzile: trebuie să ţinem cont de faptul că, în momentul de faţă, fluxurile de transport care determină decizia de construcţie a unei autostrăzi nu justifică din punct de vedere economic decât construcţia autostrăzilor pe coridorul IV pan-european (pe axa est-vest, de la Constanţa la Nădlac – n.r.). Nici măcar fluxul de transport Nord – Sud, pe coridorul IX – care ar fi coloana vertebrală pe zona Muntenia – Moldova nu are un trafic suficient, care să justifice construcţia unei autostrăzi. Sigur, că putem privi lucrurile şi invers. Construim autostrada pentru că atunci va creşte fluxul de transport, va crea apetitul… Dar deja a pune, de exemplu, problema unei autostrăzi Constanţa – Galaţi e un proiect „un pic” cam îndepărtat.
- În cazul acesta, ca alternativă, ce prioritate pentru infrastructura Galaţiului vedeţi?
- De departe, portul! Dezvoltarea portului, modernizarea portului – mi se par elemente cu adevărat valoroase în cadrul Strategiei Dunării.
- Dar cum s-ar putea dezvolta porturile dacă fondurilor pe transporturi ocolesc sectorul naval în general, pe cel de pe Dunăre în special?
- Aici, dacă e să discutăm despre prioritatea proiectelor tehnice este un lucru, dacă e să discutăm despre alocarea fondurilor este o altă problemă. Pe de altă parte, se vorbeşte despre insuficienţa fondurilor alocate dezvoltării porturilor, dar trebuie şi proiectele realizate în aşa fel încât să poată fi bugetate şi finanţate ulterior.
- Atunci n-ar trebui să ne îndreptăm spre o strategie naţională? De la Galaţi e greu să determinăm, de exemplu, o sistematizare hidrotehnică a Dunării pentru a asigura transportul indiferent de perioadă.
- Eu cred că Strategia Dunării începe, încet-încet, să-şi facă loc în preocupările Guvernului şi cred că un astfel de proiect de modernizare şi extindere a portului Galaţi îşi va găsi loc fără multă dificultate în proiectele care se încadrează în Strategia Dunării.
- Dacă am pomenit de drumuri, recent s-a lansat şi acea Strategie Naţională de Autostrăzi. În ce măsură credeţi că este realizabilă?
- Ce pot să vă spun în momentul de faţă este că planul pe care l-am văzut de construcţie a autostrăzilor nu face decât să dea imaginea de perspectivă, care este necesară – întotdeauna ne văităm că nu avem o strategie, acum avem o strategie – sigur, după ce avem strategia următoarea problemă care este greu de rezolvat este cea a finanţării unei astfel de reţele de autostrăzi. Cu fondurile pe care le avem de la UE şi la care toată lumea se uită aşa, admirativ, nu putem să facem decât o mică parte din ceea ce avem noi nevoie. Deci, până la urmă trebuie să spunem: atenţie, reţeaua de autostrăzi din România se va construi în măsura în care posibilităţile economice ale României o vor permite! Adică, în măsura în care bugetul alocat pentru construcţia de autostrăzi va fi unul consistent. Altfel, sigur că o să rămână numai un proiect.
- Ne-am putea însă întreba şi cât de serioasă este şi această strategie în condiţiile în care harta autostrăzilor se schimbă, inclusiv în ceea ce priveşte Galaţiul, de la o zi la alta...
- Trebuie să ţinem cont şi de infrastructura de transport europeană. Va exista o axă Nord – Sud, prin Moldova, mie se pare absolut firesc să fie aşa. Acum, sigur, modul în care se leagă la ea zona Galaţi – Brăila sau Focşaniul rămâne de discutat. Dar cred că lucrurile se pot rezolva de o manieră tehnică corectă pentru toată lumea.
