* Modernizarea portului Galaţi, dar şi a legăturilor rutiere şi feroviare pe rutele Galaţi-Brăila-Buzău şi Galaţi-Brăila-Tulcea-Constanţa s-ar putea realiza cu banii europeni * Mecanismul de Conectare a Europei pune pe masă 1,2 miliarde de euro * Care vor fi proiectele finanţate cu prioritate se va hotărî la nivel central
Noua politică în domeniul reţelelor de transport transeuropene (TEN-T) va aduce României, prin Mecanismul de Conectare a Europei (MCE), un surplus de 1,2 miliarde euro, la fondurile ce vor fi disponibile în perioada 2014 – 2020 pentru reţeaua de transport. Sunt fonduri menite să completeze alocaţiile acordate din fondurile structurale, prin intermediul POS Transporturi sau POS Dezvoltare Regională. Ar fi o şansă pentru ca, în sfârşit, Galaţiul să fie pus pe pus harta unor mari proiecte de infrastructură, însă în ce măsură acest lucru se va întâmpla, depinde deopotrivă de capacitatea autorităţilor de a întocmi proiecte coerente.
Galaţiul, pus pe harta TEN-T
Reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T) reuneşte cele mai importante artere europene, fie că vorbim de căi rutiere, navale sau feroviare. TEN-T are două componente principale - reţeaua centrală (core network) ce va trebui finalizată până în 2030 şi reţeaua globală (comprehensive network), ce va trebui finalizată până în 2050 – în funcţie de această clasificare fiind realizate şi alocaţiile financiare, şi cotele de cofinanţare. Ei bine, în aceste reţele, portul Galaţi, situat pe Coridorul european Rin-Dunăre, a fost definit ca nod în reţeaua centrală şi are şansa de a atrage fonduri consistente atât pentru dezvoltarea infrastructurii portuare, cât şi pentru asigurarea unor conexiuni intermodale cu reţelele de transport rutiere şi feroviare. Deloc de neglijat este şi faptul că, în reţeaua globală, au fost introduse şi segmente rutiere şi feroviare Galaţi – Brăila – Buzău, precum şi drumul Galaţi – Brăila- Tulcea – Constanţa. „Proiecte importante pentru viitorul Galaţiului au astfel şansa să fie finanţate, dar pentru asta este nevoie şi ca autorităţile locale şi naţionale să fie capabile să realizeze astfel de proiecte, să fie atât de bună calitate, cât şi suficient de mature încât să poată fi transmise Comisiei Europene spre a fi evaluate în vederea finanţării”, ne-a declarat europarlamentara Adriana Ţicău, vicepreşedinte al Comisiei de Transporturi din cadrul Parlamentului European şi iniţiatoare a amendamentelor la MCE favorabile Galaţiului.
Masterplanul şi proiectele
Desigur, una este să se ivească o oportunitate de dezvoltare a Galaţiului, alta e ca aceste oportunităţi să şi fie valorificate. Astfel, un prim apel de proiecte în cadrul Mecanismului Conectivitatea Europei va fi în septembrie. Rolul principal în gestionarea proiectelor va reveni Ministerului Transporturilor, dar acesta se află încă în perioada în care lucrează la Masterplanul în baza căruia va solicitat finanţări atât prin programe cu fonduri structurale, precum POS Transporturi, cât şi prin Mecanismul de Conectare a Europei. „Este important să prioritizeze proiectele, pentru că nu pot fi finanţate toate într-o perioadă scurtă de timp, iar acest lucru se va face prin acest masterplan. Acum, la nivelul Ministerului Transporturilor se face o colectare şi centralizare a fişelor de proiecte din sectorul Transporturi, iar acestea vor fi testate prin intermediul modelului naţional de transport, având ca orizont de timp anul 2030”, ne-a declarat Ionuţ Petrescu, manager public în cadrul Ministerului Transporturilor. Acesta a precizat că principalul criteriu de prioritizare va fi criteriul cost-beneficiu. Aceasta nu ar fi neapărat o veste bună pentru Galaţi, dat fiind faptul că adesea astfel de „analize cost-beneficiu” au fost invocate ca scuză pentru respingerea unor proiecte importante, precum aeroportul sau o autostradă care să ne lege de restul ţării. Astfel, Galaţiul, marcată în ultimii ani de dezindustrializare, riscă să rămână captiv într-un cerc vicios, considerat insuficient de „rentabil” pentru a se mai investi în el. Pe de altă parte, s-ar trece cu vederea că existenţa infrastructurii este generatoare de activităţi economice, iar lipsa ei a adâncit criza socială şi economică a oraşului.
Ce are ministerul de gând
Deocamdată, pe partea portuară, planurile Ministerului Transporturilor sunt încă în faza de studii. De exemplu, în noiembrie anul trecut a fost depus, pe POS Transporturi, o cerere de finanţare de două milioane de euro, pentru realizarea unui „Program strategic de dezvoltare a portului Galaţi”, cererea fiind în curs de evaluare. Cât priveşte „Terminalul intermodal în portul Galaţi”, la nivelul instituţiilor interesate s-a realizat încă din martie 2013 un grup de lucru în vederea realizării studiului de fezabilitate, a identificării modului de realizare şi obţinerea finanţării. Problema e că Ministerul Transporturilor apreciază că studiul de fezabilitate va fi finalizat abia în 2018, în condiţiile în care primele apeluri de proiecte sunt în septembrie 2014, iar alocaţia naţională din fondurile de coeziune din cadrul MCE, care asigură şi cea mai mare cotă de cofinanţare a lucrărilor (85 la sută), e valabilă până în 2016. Prin urmare, Galaţiul poate spera cel mult doar la finanţarea prin MCE a studiului de fezabilitate, iar în ceea ce priveşte lucrările efective mai rămâne de văzut în ce măsuri voi fi considerate prioritare.
Drumurile noastre toate
În ceea ce priveşte drumurile, modernizarea secţiunii rutiere şi feroviare Buzău-Brăila-Galaţi-Giurgiuleşti, inclusă în reţeaua globală a TEN-T, s-ar putea face prin intermediul Mecanismului de Conectivitate a Europei, cu o cofinaţare ce poate merge până la 40 la sută, un argument în favoarea proiectului fiind acela că ar asigura legătura dintre portul Galaţi şi punctul de trecere a frontierei de reţeaua centrală şi Bucureşti, care are statut de nod urban al reţelei TEN-T. Problema e că, parte a reţelei globale, pentru acest tip de proiecte fondurile disponibile sunt de doar cinci la sută din anvelopa financiară pusă la dispoziţie prin MCE. Completări ar putea însă veni din fondurile structurale sau fondurile naţionale. Până acum, nici autorităţile nu sunt lămurite pe deplin dacă vor să facă pe aici vreo autostradă, vreun drum expres, să modernizeze calea ferată sau dacă vor, pur şi simplu, să facă ceva. Cât priveşte drumul Galaţi-Brăila-Tulcea-Constanţa el este, de asemenea, unul necesar pentru această parte de ţară, dar cum reţeaua globală are ca termen 2050, s-ar putea să fie luat în calcul abia după vreo reactualizare ulterioară a Master planului pe Transporturi. Trebuie însă ştiut că, pe lângă factori precum pomenita analiză cost-beneficii, la Ministerul Transporturilor, în secundar, în prioritizarea proiectelor se pot lua în calcul elemente precum crearea de locuri de muncă, factori geografici şi chiar politici. Prin urmare, Galaţiul ar putea avea o şansă dacă s-ar şi găsi autorităţile, agenţii economici sau chiar politicienii care să se bată pentru el. Întrebarea e, mai are Galaţiul astfel de oameni?
Finanţarea prin Mecanismul de Conectare a Europei
Mecanismul de Conectare a Europei (MCE) este menit să accelereze investiţiile privind reţelele de transport transeuropene (TEN-T), reţelele energetice şi de telecomunicaţii. MCE dispune, pentru 2014-2020, de un buget total de 33 miliarde euro.
Strict pentru sectorul transporturi sunt alocate 26,2 miliarde de euro, din care 11,3 milioane de euro au fost virate din Fondul de Coeziune şi pot fi accesate doar de statele eligibile pentru acest fond, printre care şi România.
Pentru proiectele din România s-a făcut o rezervare financiară de 1,2 miliarde de euro, dar, dacă banii nu vor fi folosiţi, ei vor putea fi acordaţi, după 2016, şi proiectelor din alte state. Proiectele finanţate vor fi alese în urma apelurilor lansate de Comisia Europeană, una dintre condiţii fiind ca acestea să fie de foarte bună calitate. Urmărirea derulării acestora se va face pe fiecare etapă. Obiectivul final în politicile europene de transport este ca fiecare cetăţean european să aibă, indiferent de mijlocul de transport, acces în cel mult 30 de minute la reţeaua globală a TEN-T.
